Plan de Management

PLAN DE MANAGEMENT
PLANUL DE MANAGEMENT
al
Parcului Natural Lunca Mureşului
CUPRINS 1
Consideraţii generale 4
Capitolul 1. INTRODUCERE ŞI CONTEXT…………………………...4
1.1 SCURTĂ DESCRIEREA A PLANULUI 5
1.2 SCOPUL ŞI CATEGORIILE ARIEI PROTEJATE 6
1.3 BAZELE LEGALE 7
1.3.1 Baza legală a planului de management 7
1.3.2 Baza legală de înfiinţare şi funcţionare 7
1.3.2.1 Înfiinţare 7
1.3.2.2. Baza legală 7
1.3.2.3 Baza legală de funcţionare a structurilor de administrare ale Parcului
Natural Lunca Mureşului ………………………………………………………8
1.4 PROCESUL DE ELABORARE A PLANULUI 9
1.4.1 Elaborarea planului de management 9
1.4.2 Aprobare şi revizuire 9
1.5 PROCEDURI DE MODIFICARE A PLANULUI 10
Capitolul 2. DESCRIEREA ARIEI PROTEJATE 11
2.1. Descriere generală 11
2.1.1 Localizare 11
2.1.2. Dreptul de proprietate /administrare şi de folosinţă a terenurilor 11
2.1.2.1 Proprietari 11
2.1.2.2 Administratori 12
2.1.3. Resursele pentru management şi infrastructură 13
2.1.4 Acoperirea cu hărţi şi aerofotoplanuri 15
2.1.5 Limite şi zonarea internă a Parcului Natural Lunca
Mureşului 16
2.1.5.1 Limite 16
2.1.5.2 Zonarea internă 17
2.1.6 Suprafaţa operaţională a Planului de Management 29
2.2 MEDIUL FIZIC 29
2.2.1. Geologie 29
2.2.2. Geomorfologie 31
2.2.3. Clima 31
2.2.4. Hidrologia 32
2.2.5. Solurile 34
2.3. DESCRIEREA MEDIUL BIOLOGIC 34
2.3.1 Flora şi vegetaţia 34
2.3.1.1 Flora…………………………………………………………… 34
2.3.1.2 Vegetaţia ……………………………………………………....34
1
PLAN DE MANAGEMENT
2.3.2. Fauna 35
2.3.2.1 Scurt istoric al cercetărilor faunistice în zonă 36
2.3.2.2 Nevertebratele 37
2.3.2.3 Vertebratele 36
2.3.3. Habitate şi ecosisteme 39
2.3.4 Peisaj 45
2.4. ASPECTE CULTURALE, FOLOSINŢA TERENULUI ÎN TRECUT 45
2.4.1. Date arheologice şi folosinţa în trecut a terenului 45
2.4.2 Semnificaţia şi interesul istoric 45
2.4.3. Folosinţa şi managementul terenului în trecut 46
2.5. ASPECTE SOCIO-ECONOMICE, FOLOSINŢA TERENULUI ÎN
PREZENT 46
2.5.1.1 Localităţi din imediata apropiere a ariei protejate 46
2.5.1.2 Alte localităţi ce deţin proprietăţi în aria protejată 47
2.5.2 Alţi factori interesaţi 47
2.5.3 Folosinţa actuala a terenului 47
2.5.4. Statutul de conservare în prezent 50
2.5.5 Turism şi facilităţi de turism 52
2.5.5.1. Căi de acces în Parcul Natural Lunca Mureşului 52
2.5.5.2. Facilităţi. Posibilităţile de cazare 52
2.5.5.3. Categorii de vizitatori 53
2.5.5.4. Obiective turistice în Parcul Natural Lunca Mureşului 53
2.5.6 Facilităţi pentru activităţi educative 53
2.5.7 Cercetare şi facilităţi de cercetare 54
Capitolul 3. EVALUĂRI ŞI AMENINŢĂRI 55
3.1 EVALUARE PENTRU BIODIVERSITATE ŞI PEISAJ 55
3.2 EVALUAREA MANAGEMENTULUI TERENURILOR ŞI A
EXPLOATĂRII RESURSELOR NATURALE 58
3.3 EVALUAREA DEZVOLTĂRII RURALE DURABILE, CONSERVAREA
TRADIŢIILOR, A ELEMENTELOR ISTORICE ŞI ARHEOLOGICE 62
3.4 EVALUAREA POTENŢIALULUI TURISTIC ŞI DE RECREERE 67
3.5 EVALUAREA CONŞTIENTIZĂRII PUBLICE ŞI A EDUCAŢIEI
ECOLOGICE 71
3.6 EVALUAREA ELEMENELOR LEGATE DE SITUL NATURA 2000 ŞI
SITUL RAMSAR LUNCA MUREŞULUI 72
3.7 EVALUAREA SITUAŢIEI ACTUALE A MANAGEMENTULUI
PARCULUI 78
Capitolul 4. SCOPUL MANAGEMENTULUI PARCULUI NATURAL LUNCA
MUREŞULUI ŞI PRINCIPALELE OBIECTIVE DE MANAGEMENT 79
Capitolul 5. PROGRAMUL DE MONITORIZARE A PLANULUI DE
MANAGEMENT. 119
ANEXA NR. 1.A LISTA INSTITUŢIILOR MEMBRE ALE CONSILIULUI
CONSULTATIV 122
ANEXA NR. 1B LISTA MEMBRILOR CONSILIULUI ŞTIINŢIFIC 123
ANEXA 2 HARTA DELIMITĂRII PE JUDEŢE A PARCULUI
NATURAL LUNCA MUREŞULUI 124
2
PLAN DE MANAGEMENT
ANEXA 3 HARTA DELIMITĂRII PE TERITORII

ADMINISTRATIVE A PARCULUI NATURAL LUNCA MUREŞULUI 125
ANEXA 4 LIMITELE PARCULUI NATURAL LUNCA MUREŞULUI 126
ANEXA 5 ZONAREA INTERNĂ A PARCULUI NATURAL
LUNCA MUREŞULUI 127
ANEXA NR. 6 LISTA SPECIILOR DE PLANTE DIN PARCUL
ANEXA NR. 7 LISTA HABITATELOR DIN PARCUL NATURAL
LUNCA MUREŞULUI 157
ANEXA NR. 8 LISTA SPECIILOR DE NEVERTEBRATE DIN
PARCUL NATURAL LUNCA MUREŞULUI 159
ANEXA NR. 9 LISTA SPECIILOR DE PĂSĂRI DIN PARCUL
ANEXA NR. 10 LISTA SPECIILOR DE VERTEBRATE DIN
ANEXA NR. 11 CARTAREA HABITATELOR DE INTERES
COMUNITAR 178
ANEXA NR. 12 STATUTUL DE CONSERVARE AL HABITATELOR DE
INTERES COMUNITAR 179
ANEXA NR. 13 EVOLUŢIA CURSULUI RÂULUI MUREŞ ÎN
ANEXA NR.14 LOCAŢIILE SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR
DIN PARCUL NATURAL LUNCA MUREŞULUI 181
ANEXA NR. 15 TRASEELE DE BICICLETE DIN PARCUL
ANEXA NR. 16 CĂI DE ACCES ŞI ALTE TRASEE TURISTICE DIN
ANEXA NR. 17 FONDURILE DE VÂNĂTOARE 184
ANEXA NR. 18 SONDELE DE ŢIŢEI EXISTENTE LA DATA DE 20
SEPTEMBRIE 2011 ÎN PARCUL NATURAL LUNCA MUREŞULUI 185
BIBLIOGRAFIE 186
3
PLAN DE MANAGEM
MENT

CONSIIDERAŢIII GENER
RALE
Planul
P de Management
Ma al
a Parcului Natural Luunca Mureşuului a fost eelaborat de catre
Administtratia Parcului in perioa ada 2007 – 20082 şi reviizuit/actualizzat pe parcuursul anului 2011
conform legislatiei sp pecifice privvind regimul ariilor natturale protejjate, conservvarea habitaatelor
naturale, a florei si faunei salb batice si a fost
f actualizzat conform prevederiloor Ordonanţţei de
urgenţă a Guvernullui nr. 57/2 2007 privind d regimul aariilor natuurale protejaate, conservvarea
habitatellor naturale, a florei şi faunei
fa sălbattice, aprobattă cu modificcări şi comppletări prin LLegea
nr. 49/20
011. In proceesul de elabo orare s-a tinut cont şi dee prevederilee legale şi dee normele tehnice
pe baza cărora suntt valorificatee cele mai importante
i rresurse natuurale în perrimetrul Parrcului
Natural Lunca
L Mureeşului. Întru ucât Parcul Natural Lunnca Mureşuului se supraapune peste Situl
Ramsar „Lunca
„ Murreşului” şi Siturile
S Natuura 2000 – „L Lunca Mureeşului Inferioor” RO SCII0108
şi RO SP PA0069 au fost adopta ate masuri de d managem ment în vedederea conserrvarii habitaatelor
naturale şi a speciiloor sălbatice ded interes co omunitar ideentificate în aria naturaală protejatăă.
Administratia
A a Parcului Natural
N Luncca Mureşuluui multumeştte pe aceastăă cale membbrilor
Consiliullui Ştiinţific,, colegilor din
d Regia Na aţională a PPădurilor – Romsilva, dde la Instituttul de
Cercetarri şi Amenajjari Silvice, colaborato orilor din M Ministerul M Mediului şi P Pădurilor, dde la
Agentiilee Pentru Pro otecţia Mediiului din Ara ad şi Timiş şi de la Ageenţia Regionnală de Prottecţia
Mediuluii din Timişoa ara, d-lor Lu uc Terraz şi Ulrich Schw warz care prrin documenntatiile, sugeestiile
şi analizeele competen nte au contriibuit la elaborarea lucrăării. Mulţum mirile noastree sunt adresate şi
următoriilor colabora atori: John Thompson
T şii Dorel Gurreanu.
Documentul
D a fost redacttat de ing. Ovidiu
O Pîrv înn perioada 22007-2008 şi a fost actualizat
de Admin nistraţia Parcului Naturaal Lunca Mu ureşului în 20011.
Ad
dministratia
a Parcului N
Natural Lu
unca Mureşşului

4
PLAN DE MANAGEMENT
Capitolul 1. INTRODUCERE ŞI CONTEXT

1.1 SCURTĂ DESCRIEREA A PLANULUI
Planul de management al Parcului Natural Lunca Mureşului constituie

documentul oficial de stabilire a obiectivelor Parcului şi a măsurilor de management care
trebuie întreprinse pentru realizarea acestor obiective.
Planul de Management al Parcului Natural Lunca Mureşului sintetizează
informaţia existentă la data întocmirii planului, stabileşte domeniile majore şi obiectivele
de management, precum şi planificarea acţiunilor pentru îndeplinirea acestora pe
următorii 5 ani. Acţiunile prevăzute în planul operaţional şi eficienţa lor vor fi
monitorizate conform Capitolului 5.
Regulamentul Parcului Natural Lunca Mureşului este prezentat într-un capitol
distinct, modificările impuse de schimbări de situaţie periodice efectuându-se conform
prevederilor din subcapitolul 1.5.
Planul de management cuprinde de asemenea hărţi relevante pentru informaţiile
prezentate, precum şi o serie de anexe, cu informaţii detaliate legate de Parcul Natural
Lunca Mureşului şi de gospodărirea lui.
Planul va sta la baza activităţii Administraţiei Parcului Natural Lunca Mureşului
şi se constituie ca document de referinţă pentru planificarea tuturor activităţilor pe termen
scurt şi mediu legate de parc pentru toţi deţinătorii/administratorii de terenuri şi pentru
toţi cei ce doresc să iniţieze şi să desfăşoare activităţi pe teritoriul parcului.
Statutul de parc natural, ca zonă destinată prioritar conservării naturii, în cazul
Parcului Natural Lunca Mureşului este cunoscut de majoritatea factorilor interesaţi din
momentul constituirii Consiliului Consultativ al Parcului Natural Lunca Mureşului.
De asemenea, grupuri şi organizaţii interesate constituite la nivel regional sau
naţional, au desfăşurat activităţi ce aveau ca scop final cunoaşterea patrimoniului natural
şi ocrotirea lui pe raza parcului.
Atitudinea administraţiei silvice faţă de terenurile din parc a favorizat menţinerea
starii de conservare a pădurilor, în unele zone, iar în altele, declanşarea unor măsuri de
reabilitare ecologică.
După 1990, condiţiile socio-economice şi retrocedarea unor terenuri forestiere au
determinat o schimbare de atitudine a deţinătorilor/utilizatorilor de terenuri, presiunea
asupra resurselor naturale crescând în mod semnificativ.
Pe măsura îmbunătăţirii situaţiei economice în ţară, şi în urma promovării
valorilor parcului, este foarte probabil ca presiunea turistică să crească, acest lucru
constituind un factor de risc în ceea ce priveşte conservarea aspectului natural, sălbatic,
relativ nealterat de prezenţa umană, a unor întinse zone de pe cuprinsul parcului.
Planul de Management al Parcului Natural Lunca Mureşului s-a elaborat în
vederea unei planificări integrate a acţiunilor ce trebuie întreprinse pentru îndeplinirea
obiectivului major, respectiv conservarea biodiversităţii şi a peisajului.
5
PLAN DE MANAGEMENT
Pentru elaborarea planului de management a fost necesară desfăşurarea unui

proces participativ, a tuturor factorilor interesaţi din zona parcului, şi mai ales a
reprezentanţilor comunităţilor locale.
1.2 SCOPUL ŞI CATEGORIILE ARIEI PROTEJATE
1.2.1 Scopul şi încadrarea generală
Conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu

modificările şi completările ulterioare, Parcul Natural Lunca Mureşului face parte din
categoria parcurilor naturale ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor
ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul
timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică şi/sau culturală,
deseori cu o mare diversitate biologică.
Managementul parcurilor naturale urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase
a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând
păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor,
practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale.
De asemenea, această arie protejată trebuie să ofere publicului posibilităţi de
recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale.
Parcurile naturale corespund categoriei a V-a Uniunii Internaţionale pentru
Conservarea Naturii, denumită în continuare IUCN, "Peisaj protejat: arie protejată
administrată în principal pentru conservarea peisajului şi recreere".
Din 2 februarie 2006 aria protejată „Lunca Mureşului” a primit şi statutul
internaţional de Zonă Umedă de Importanţă Internaţională, respectiv sit Ramsar.
Prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea
regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte
integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România şi Hotărârea Guvernului
nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte
integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, suprafaţa parcului a
devenit şi sit Natura 2000, cu denumirea „Lunca Mureşului Inferior”. Limitele acestor
situri se suprapun în întregime pe limitele Parcului Natural Lunca Mureşului.
1.2.2 Categoriile ariei protejate
Parcul Natural Lunca Mureşului conţine patru rezervaţii, trei dintre ele desemnate
prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -
Secţiunea a III-a - zone protejate - Pădurea Cenad, Insula Mare Cenad, Insulele Igriş, iar
una prin Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie
naturală protejată pentru noi zone - Rezervaţia Naturală Prundul Mare.
Rezervaţiile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt
protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic,
faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Mărimea
lor este determinată de arealul necesar asigurării integrităţii elementelor protejate.
6
PLAN DE MANAGEMENT
Managementul rezervaţiilor naturale se face diferenţiat, în funcţie de

caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menţinerea
habitatelor şi/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi
biotice. Pe lângă activităţile ştiinţifice, după caz, pot fi admise activităţi turistice,
educaţionale, organizate. Sunt admise unele activităţi de valorificare durabilă a unor
resurse naturale. Sunt interzise folosinţe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care
dăunează obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate,
rezervaţiile naturale pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic,
paleontologic, peisagistic, speologic, de zonă umedă, marină, de resurse genetice şi altele.
Aceste rezervaţii corespund categoriei a IV-a IUCN, şi anume „arie de gestionare
a habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin
intervenţii de gospodărire”.
Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi
completările ulterioare, toate rezervaţiile din interiorul Parcului Natural Lunca Mureşului
au fost propuse ca zone de protecţie integrală.
1.3 BAZELE LEGALE
1.3.1 Baza legală a planului de management
Elaborarea Planului de Management s-a făcut în baza art. 21, alin 1 şi 3 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările
ulterioare. Prevederile Planului de Management al Parcului Natural Lunca Mureşului vor
fi respectate de către administraţia parcului, precum şi de către persoanele fizice şi
juridice care deţin şi/sau administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară
activităţi de orice fel în perimetrul şi vecinătarea Parcului Natural Lunca Mureşului,
conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi
completările ulterioare.
1.3.2 Baza legală de înfiinţare şi funcţionare
1.3.2.1 Înfiinţare
Declararea Parcului Natural Lunca Mureşului, cu o suprafaţă de 17166 ha, s-a

realizat prin Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004, ca urmare a unei documentaţii realizate
de reprezentanţii Direcţiei Silvice Arad.
1.3.2.2. Baza legală

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011;
Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi
completările ulterioare;
Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare;
7
PLAN DE MANAGEMENT
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional –

Secţiunea a-III-a Zone Protejate;
Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice,
rectificată;
Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1772/2010 privind aprobarea
componenţei Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Lunca Mureşului;
Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 569/2006 privind
constituirea Consiliului Consultativ al Parcului Natural Lunca Mureşului;
Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 494/2005 privind
procedura de încredinţare a administrării sau de atribuire a custodiei ariilor naturale
protejate;
Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind
instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca
parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;
Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie
specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România;
Hotărârea Guvernului nr. 1586/2006 privind încadrarea unor arii naturale
protejate în categoria zonelor umede de importanta internatională;
Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare;
Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 353/2008 pentru aprobarea
Regulamentului privind autorizarea, organizarea şi practicarea vânătorii, rectificat, cu
modificările ulterioare
1.3.2.3 Baza legală de funcţionare a structurilor de administrare ale Parcului

Natural Lunca Mureşului
Aria protejată „Lunca Mureşului” este administrată de Regia Naţională a

Pădurilor – Romsilva, prin Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului în urma
încheierii contractului nr. 102706/SB/22.11.2006 între Ministerul Mediului şi
Gospodăririi Apelor şi Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva.
Consiliul Consultativ Consultativ al Parcului Natural Lunca Mureşului a
fost înfiinţat în baza Ord. MMGA 569/06.06.2006, ca structură de administrare ce include
reprezentanţi ai instituţiilor, organizaţiilor economice, organizaţiilor neguvernamentale,
autorităţilor şi comunităţilor locale, care deţin cu orice titlu suprafeţe, bunuri sau au
interese în perimetrul ori în vecinătatea ariei naturale protejate şi care sunt implicate şi
interesate în aplicarea măsurilor de protecţie, în conservarea şi dezvoltarea durabilă a
zonei.
Rolul acestui Consiliu este de a permite participarea reprezentanţilor factorilor
interesaţi la activităţile de management. Componenţa Consiliului Consultativ de
Administrare aprobată prin Ord. MMGA nr 569/06.06.2006, este prezentată în anexă1.
1
Anexa nr.1.A Lista instituţiilor membre ale Consiliului Consultativ
Anexa nr.1.B Lista instituţiilor membre ale Consiliului Ştiinţific
8
PLAN DE MANAGEMENT
Consiliul Ştiinţific al Parcului Natural Lunca Mureşului este înfiinţat în baza

Ord. MMGA nr. 565 din 06.06.2006.
Responsabilităţile structurilor administrative prezentate mai sus sunt:
Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului elaborează planul de
management şi regulamentul ariei protejate, întocmeşte planurile de lucru anuale,
pornind de la prevederile Planului de Management şi implementează şi/sau coordonează
acţiunile legate de gospodărirea parcului, având în acelaşi timp atribuţii de control şi
avizare a tuturor activităţilor de pe raza parcului.
Consiliul Consultativ al Parcului Natural Lunca Mureşului se întruneşte de
două ori pe an, sau de câte ori este nevoie, în urma solicitărilor primite de la membrii sau
alţi factori interesaţi. În cadrul întâlnirilor se analizează şi se fac propuneri cu privire la
soluţiile de gospodărire propuse de APNLM.
Consiliul Ştiinţific al Parcului Natural Lunca Mureşului are rolul de a îndruma şi
supraveghea din punct de vedere ştiinţific activitatea APNLM, evaluează modul în care
sunt aplicate măsurile prevăzute în planurile de management şi prezintă anual sau ori de
câte ori este necesar Academiei Române şi autorităţii centrale pentru protecţia mediului,
rapoarte cuprinzând constatări, propuneri şi recomandări. De asemenea, aprobă realizarea
unor obiective punctuale în afara celor din Planul de Management al Parcului Natural
Lunca Mureşului.
1.4 PROCESUL DE ELABORARE A PLANULUI
1.4.1 Elaborarea planului de management
Planul de management al Parcului Natural Lunca Mureşului a fost realizat

conform prevederilor legale din OUG 57 din 20.06.2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, art. 21, alin 1, 3.
Planul de management a fost elaborat de echipa Administraţiei Parcului Natural
Lunca Mureşului, cu implicarea tuturor factorilor interesaţi. Implicarea celor care sunt
afectaţi sau pot influenţa acest plan şi respectiv realizarea obiectivelor Parcului Natural
Lunca Mureşului, s-a asigurat prin:
• solicitarea de comentarii/sugestii de la factorii interesaţi şi de la specialişti
din diverse domenii în perioada de lucru pentru elaborarea planului;
• analiza observaţiilor factorilor interesaţi înainte de a solicita aprobarea
planului de management conform prevederilor legale;
• organizarea de dezbateri publice pe diferite probleme din parc (extracţie
de agregate minerale, pescuit, silvicultură).
În procesul de elaborare a Planului de management al Parcului Natural Lunca
Mureşului, grupul de lucru s-a ghidat după modelul asigurat de Ghidul Appleton
Fauna&Flora International în cadrul proiectului Managementul Conservării
Biodiversităţii în Romania, finanţat de GEF, Guvernul Romaniei şi Regia Naţională a
Pădurilor – Romsilva.
1.4.2 Aprobare şi revizuire
9
PLAN DE MANAGEMENT
Planul de management se aprobă prin Hotărâre de Guvern, la propunerea

autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, după obţinerea următoarelor
acorduri/aprobări:
• aprobarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, în structura căreia
funcţionează Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului
• avizul Consiliului Ştiinţific
Revizuirea Planului de Management se va face la 5 ani de la aprobarea lui.
1.5 PROCEDURI DE MODIFICARE A PLANULUI
Componentele care definesc Parcul Natural Lunca Mureşului, mediul său natural
în general, sunt în continuă schimbare. Fenomene naturale imprevizibile, desfăşurate pe o
suprafaţă mai mare sau mai restrânsă, pot produce schimbări care impun reconsiderarea
măsurilor de conservare a biodiversităţii. Prezenţa şi activitatea omului poate accentua şi
accelera schimbările.
Factorul social şi economic este în continuă schimbare, influenţând resursele
umane şi economice de care dispune Parcul Natural Lunca Mureşului pentru realizarea
obiectivelor de management.
Având în vedere cele de mai sus, în prezentul plan de management s-au introdus
principii de bază ale unui management flexibil, care să permită o adaptare relativ uşoară a
deciziilor de management la schimbările produse.
Planul de Management al Parcului Natural Lunca Mureşului este astfel conceput
încât să se constituie într-un document care să definească principalele direcţii de acţiune
în vederea atingerii, pe termen lung, a obiectivelor parcului, prin măsuri tactice pe termen
scurt şi mediu.
Planul cuprinde prevederi şi recomandări pe domenii de activitate şi obiective
majore, recomandări care iau în considerare, pe cât posibil, factorii care pot schimba
situaţia curentă, permiţând astfel flexibilitate în procesul de decizie.
Planurile detaliate de acţiune se elaborează anual de către Administraţia Parcului
Natural Lunca Mureşului, având la bază prevederile Planului de Management, luându-se
în considerare şi situaţia curentă atât de pe teritoriul parcului cât şi în ceea ce priveşte
resursele de management.
În cazul în care se impun schimbări în Planul de Management, competenţa
aprobării acestora revine:
Ministerului Mediului şi Pădurilor dacă se impun modificări la nivel de
obiective sau acţiuni, sau la nivelul regulamentului de funcţionare, cu respectarea
procedurii de aprobare descrisă în secţiunea 1.4.2.
Consiliului Ştiinţific, dacă modificările se referă la priorităţi, responsabilităţi,
aspecte legate de cercetare.
Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului, dacă modificările sunt la nivelul
planului de lucru anual.
10
PLAN DE MANAGEMENT
Capitolul 2. DESCRIEREA ARIEI PROTEJATE

2.1 Descriere generală
2.1.1 Localizare
Parcul Natural Lunca Mureşului este situat în vestul României, cu suprafeţe în

judeţele Arad şi Timiş. Coordonatele geografice ale zonei sunt:
Nord - 46°19'01'' Lat. N / 20°50'05'' Lat. Est
Est - 46°18'89'' Lat. N / 20°49'94'' Lat. Est
Sud - 46°07'15'' Lat. N / 20°91'89'' Lat. Est
Vest - 46°16'82'' Lat. N / 21°27'72'' Lat. Est
Se întinde de-a lungul râului Mureş, din apropierea municipiului Arad până la
ieşirea râului din România, în dreptul localităţii Cenad, judeţul Timiş. Este delimitat în
general de digurile situate pe ambele maluri ale Mureşului sau de terasele înalte din zona
Pecica – Semlac sau Felnac – Sâmpetru German. Acoperă o suprafaţă de 17.455,2
hectare, din care suprafeţele compacte cele mai întinse sunt acoperite de pădure.
Harta cu limite Parcului Natural Lunca Mureşului se prezintă în ANEXA 4.
Fiind într-o zonă de câmpie, accesul este posibil din toate localităţile limitrofe
ariei protejate. Principalele intrări în parc sunt cele situate în zona Ceala şi în zona
Bezdin.
Drumurile de acces în Parcul Natural Lunca Mureşului sunt prezentate în tabelul

2.1.1.a.
2.1.2. Dreptul de proprietate /administrare şi de folosinţă a terenurilor
2.1.2.1 Proprietari2
2
Anexa nr. 2.B Harta delimitării Parcului Natural Lunca Mureşului
2
Anexa nr. 3 Lista proprietarilor de teren din parc
11
PLAN DE MANAGEMENT
% din
Suprafaţa total
Categoria de teren Proprietar
(ha) suprafaţa
parcului
Statul român 6130,5 35.1
Fond forestier Administraţii publice locale 276,1 1.6
Persoane fizice 60,0 0.3
Total fond forestier 6466,6 37.1
Păşuni Administraţii publice locale 1911,0 10.9
Fâneţe 266,0 1.5
Persoane fizice, administraţii

Teren arabil 5955,8 34.1
publice locale
Luciu apă Statul român 1366,0 7.8
Construcţii- teren
Statul român, persoane fizice 391,8 2.2
administrativ
Păşuni împădurite şi
Administraţii publice locale 508,0 2.9
tufărişuri
Terenuri Statul român, administraţii
590,0 3.4
neproductive publice locale
TOTAL PARC 17455,2 100.0
Cel mai mare proprietar privat de terenuri în zona parcului este SC "Agro
Mayringer" având terenuri în raza comunei Secusigiu în suprafaţă de 625 ha.
12
PLAN DE MANAGEMENT
Administratori
Drept de administrare Supra % din

Zona
faţa total
administrată Administrator
-ha- suprafaţă
Fond forestier Ocolul Silvic Timişoara, Ocolul
6440 36.9
de stat Silvic Iuliu Moldovan
Fond forestier
Ocolul Silvic Iuliu Moldovan 60 0.3
privat
Vegetaţie
forestieră din
Consilii locale 650 3.7
afara fondului
forestier
Păşune Persoane fizice 120 0.7
Fâneţe Consilii locale 160 0.9
Fâneţe şi livezi Persoane fizice 160 0.9
Societatea Naţională de Îmbunătăţiri
Canale 30 0.2
Funciare
Terenuri
neproductive
Drumuri Consilii locale 110 0.6
Păşune şi
Ministerul Apărării Naţionale 100 0.6
construcţii
Păşuni Consiliile locale 1500 8.6
Canale Consilii locale 40 0.2
Terenuri
Persoane fizice 5600 32.1
arabile
Terenuri
arabile
Fâneţe Persoane fizice 50 0.3
Administraţia Naţională Apele Române,
Mureş 1247 7.1
Direcţia Apelor Mureş
Administraţia Naţională Apele Române,
Diguri 220 1.3
Direcţia Apelor Mureş
Construcţii Persoane fizice 30 0.2
Agricol şi
Bisercica ortodoxă 20 0.1
construcţii
Altele Altii 5 0.0
Total 17.455 100
13
PLAN DE MANAGEMENT
2.1.3. Resursele pentru management şi infrastructură
Parcul Natural Lunca Mureşului deţine, datorită proiectului "Protejarea şi

dezvoltarea luncii râului Mureş", derulat prin Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva,
Direcţia Silvică Arad, de o infrastructură pentru o bună desfăşurare a activităţilor, iar
personalul are un nivel înalt de educaţie -studii superioare, este tânăr şi entuziast. Prin
proiectul mai sus amintit, prin care s-au cheltuit cca. 2.400.000 euro, a fost construit
Centrul de vizitare Ceala. Acesta dispune de o locaţie ideală, care pe lângă faptul că
reprezintă sediul administraţiei Parcului Natural Lunca Mureşului, este şi un centru de
educaţie ecologică regională, şi un punct de informare turistică şi de plecare pentru
traseele ecoturistice. Pe lângă această clădire au mai fost construite două puncte de
informare turistică la Pecica, în intravilanul acestei localităţi şi la Cenad în apropierea
zonei de conservare integrală „Pădurea Cenad”. Prin acest proiect au fost construite sau
reabilitate o serie de căi de acces în interiorul ariei protejate, a fost reabilitat bacul de
trecere peste Mureş de la Pecica – Sâmpetru German. În special în zona de agrement
Ceala au fost construite o serie de parcări care pot fi utilizate de zeci de maşini. O parcare
de acest fel a fost realizată şi în apropierea Mănăstirii Bezdin. Tot ca infrastructură
turistică au fost construite o serie de locuri de popas în zonele Bezdin şi Ceala, două
debarcadere, câte unul în fiecare zonă şi două observatoare pentru urmărirea animalelor
sălbatice. Acestea din urmă sunt amplasate în zona de protecţie integrală Prundul Mare.
De asemenea, faptul că administraţia parcului este o subunitate a Regiei Naţionale a
Pădurilor- Romsilva îi conferă o anumită prestanţă, dar în acelaşi timp şi obligaţii.
Parcul Natural Lunca Mureşului are în dotare:
• mijloace de transport;
• tehnică de calcul, inclusiv pentru elaborarea de hărţi, analize, prognoze, rapoarte
în Sistem Informatic Geografic - GIS;
• echipament de teren şi campare pentru voluntari şi colaboratori: corturi, saci de
dormit, binocluri şi alte echipamente /materiale pentru realizarea activităţilor de teren;
• echipament de telecomunicaţie: telefoane mobile, staţii de emisie recepţie
portabile;
• echipament de birotică.
În două locaţii din interiorul ariei protejate -Cenad şi Bezdin- sunt situate
două staţii meteorologice automatizate care înregistrează din octombrie 2004, şapte
parametri meteo - precipitaţiile, viteza şi direcţia vântului, temperatura aerului şi
temperatura la sol, presiunea atmosferică şi radiaţia solară.
Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului ar trebui să aibă 12 angajaţi,
conform contractului de administrare, dar în prezent are doar 11 angajaţi, acoperind
următoarele domenii de activitate:
• planificarea, coordonarea şi supravegherea activităţilor desfăşurate pe teritoriul
parcului;
• investiţii;
• pază;
• financiar-contabil;
• conservare /monitorizare biodiversitate;
• turism şi ecoturism;
• educaţie şi conştientizare publică;
14
PLAN DE MANAGEMENT
• relaţii cu comunităţile şi cu alţi factori interesaţi;

• tehnologie informatică şi elaborare hărţi în sistemul GIS.
În prezent, APNLM are următoarea structură de personal: director parc,
economist, responsabil conservare /monitorizare biodiversitate, responsabil educaţie şi
conştientizare publică, relaţii cu comunităţile şi ecoturism, responsabil IT, şef pază şi
responsabil investiţii, 5 agenţi de teren.
Un aport deosebit la activităţile din aria protejată îl au voluntarii. În perioada
2007 – 2009, la parc a lucrat ca voluntar din partea Corpului Păcii, John Thompson care a
adus o contribuţie considerabilă în domeniile de educaţie ecologică şi turism. Prin el au
fost accesate fonduri nerambursabile de la guvernul american, în valoare de 9.000 euro,
prin două proiecte derulate în anii 2007-2008. În perioada 2009-2011, un alt voluntar al
Corpului Păcii, Thomas Ashley, lucrează pentru aria protejată. Din Franţa, în mai multe
etape, au venit în cursul anului 2008, şapte voluntari care au realizat activităţi de
cercetare şi monitorizare.
Resursele financiare sunt asigurate în cea mai mare parte de RNP ROMSILVA,
care asigură un buget de 115.000 dolari/an pentru administrarea parcului.
Managementul PNLM se realizează printr-un sistem participativ, cu sprijinul
CCA şi a CŞ şi cu implicarea factorilor interesaţi principali.
Parcul Natural Lunca Mureşului desfăşoară activităţi cu realizare de venituri
proprii prin:
• servicii de ecoturism;
• servicii de scanare şi copiere;
• cazare;
• transport pe apă;
• închirieri echipamente;
• contravaloarea avizelor date;
2.1.4 Acoperirea cu hărţi şi aerofotoplanuri
Tipul de hartă Scara Suprafaţa

acoperită %
Topografică militară color 1:50.000 100%
Topografică militară alb negru 1:100.000 100%
Hărţi cadastrale 1:10.000 100%
Parcul Natural Lunca Mureşului utilizează tehnologia GIS pentru prelucrarea

datelor geografice, prin utilizarea programelor ArcView, MapInfo şi Erdas cu ajutorul
cărora a fost realizată baza de date existentă
Aria protejată deţine:
• imagine satelitară Quickbird din 2004 cu o rezoluţie de 0,69 m în
pancromatic şi 2,44 m în color,
• imagine Landsat din anul 2000, cu o rezoluţie de 30 m;
• imagine aeriană din anul 2006, scara 1:2000.
15
PLAN DE MANAGEMENT
2.1.5 Limite şi zonarea interioară a Parcului Natural Lunca Mureşului
2.1.5.1 Limite
Limitele Parcului Natural Lunca Mureşului au fost stabilite prin Hotărârea de

Guvern nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial din 12 ianuarie
2005. Ele sunt în cea mai mare parte materializate pe teren cu un pătrat roşu pe un fond
alb. Zonele de protecţie integrală sunt marcate cu un pătrat albastru pe fond alb.
Descrierea limitelor se prezintă în mai jos, iar harta cu limitele Parcului Natural
Lunca Mureşului în Anexa 4.
Limitele Parcului Natural Lunca Muresului sunt:
Limita nordică porneşte din punctul în care Mureşul iese de pe teritoriul
României şi e reprezentată de limita de stat între România şi Ungaria de pe raul Mures şi
apoi de aceeaşi limită în judeţul Arad până în dreptul digului de protecţie de lângă
localitatea Nadlac, de partea exterioară a digului mai apropiat de raul Mures, dintre cele
doua diguri existente, de la intrarea în ţara pana la limita administrativă dintre Seitin şi
Semlac, unde digul se racordeaza la terasa inalta - Dg 897, Dg 970, urmată de limita
administrativă dintre Seitin şi Semlac pana la drumul de pământ De 832, drumurile De
832, De 831 pana la racordarea cu drumul De 776, drumul De 776 pana la racordarea cu
digul de lângă localitatea Semlac - Pdt 823, A 813, A 769, Ps 843, A 644, Pdt 757,
Ps756- digul de lângă localitatea Semlac - Cd 662, terasa inalta a luncii Muresului -Hb
715, Hb 720, Ps 725, Psp 726, R 840, A 524, Ps 522, Tf 504, Ps 502, Ps 440/1, Pdt 440,
Tf 376, baza acestei terase înalte pe o porţiune de 400 m înainte de situl arheologic
Ziridava -Ps 167, de unde continua din nou pe terasa inalta -Pdt 170, Ps 181, Fl 177, Fl
178, Fl 180, Fl 185, Ps 191, Ps 244, Fl 243, Ps 240, A 236, Pd 226, A 225, Ps 221, Fn
19FL 220, Tf 211, Rh 208, Cn 199, Cn 463, partea exterioară a digurilor cu numerele
cadastrale Dg 487, Dg 542, Dg 546, Dg 2227, Dg pana în dreptul marginii estice a
pădurii Geala.
Limita estică porneşte de la borna silvică 66 şi urmăreşte limita pădurii Geala -
Pd 2277, Pd 2281, Pd 2304, CC 2309, A 2305 Pd 2310, Pd 2317, şi o secţiune
transversala prin Mures;
Limita sudică porneşte de la intersectia digului din partea sudica a Muresului cu
granita de stat a României, fiind constituită din baza exterioară a digului mare paralel cu
raul Mures -CD 186, CD 43, CD 22, CD 47- calea ferată de la Periam Port spre Secusigiu
pana la racordarea ei cu Paraul Aranca -Hcn 356, Ps355, Ps359, Hcn 326, Hcn 373, A
377, Ps 398, Ngi 400, paraul Aranca pana în partea estica a localităţii Sampetru-German
cu excepţia unei zone în care pârâul strabate intravilanul localităţii Sampetru-German -
Hcn 428%, F 694, A 695, Pdt 693, Ngl 692, De 647, A 644, A648, A 661, De 664, Tf
660, Hcn 428%, baza terasei înalte în estul localităţii Sampetru German - PS 829, partea
de sus a terasei inalta dintre S ampetru-German şi Felnac -Pdt 837,'F 827, Li 826, Li 822,
Tf 821, Tf 829, Li 818, A 815%, Li 813, Tf 814, Tf 812, Li 811, Tf 59, Ps 62, Tf 61, Li
63, Psp 64, Li 65, Li 77, Ps 76, Psp 78, Psp 79, Tf 81, A 83, Psp 84, Li 88, Ps 89, Ps 91,
Ps 143, Ngi 144, Psp 141, Ps 98, F 140, F 136, Ps 135, baza terasei înalte lângă
localitatea Felnac -Ps 213, Ps 212, Aiz 211, A 205, Nms 195/1, B 197, Ps 195, Ps 193, B
192, Ps 191, Cc 190, partea de sus a terasei înalte pana în apropierea localităţii
Calugareni -Ps 189, Ps 185 %, Cn 183%, Ps 262%, Psp 242, Ps 254, Vh 253, Ps 252, Lp
16
PLAN DE MANAGEMENT
251, A 244, Lp 246, partea de jos a terasei înalte la limita localităţii Calugareni -A 244, B
283, partea superiora a terasei înalte între localităţile Calugareni şi Bodrogul Nou -B 283,
Ps 282, baza terasei înalte în dreptul localităţii Bodrogul Nou -A 286, partea superioară a
terasei de la intersectia acesteia cu drumul către Manastirea Hodos-Bodrog pana la
intersectia cu un canal ce duce la Mures -Ps 284, Ps 382, Nms 382, Nms 379, canalul mai
sus amintit pana la intersectia cu bratul mort al Muresului -Cn 324, limita sudica şi estica
a bratului mort de lângă localitatea Zădareni -B 362, canalul din partea nordică a
localităţii Zadareni -Cn 339, Cn 421, urmat de un drum de exploatare care se racordeaza
la terasa înaltă -A 424, partea de sus a acestei terase pana la intersecţia acesteia cu un
drum de exploatare -Ps 427, Ngi 457, drumul de exploatare către raul Mures -A 2362,
malul raului Mures -HR 2344, urmat de partea superioară a terasei înalte -A 2367, A
2373, un drum de exploatare la baza terasei înalte -Ps 2375 şi în final din nou partea
superioară a terasei înalte pana la racordarea ei cu malul Muresului -Ps 2382, Tf 2383, în
apropierea localităţii Arad.
Limita vestica porneşte de la intersectia digului din partea sudica a Muresului
cu frontiera de stat dintre România şi Ungaria este reprezentată de aceasta frontiera pana
la punctul în care Muresul iese în totalitate de pe teritoriul României -Pdt 51, HR 55.
În descrierea limitelor din actualul plan de management, prin „partea exterioară a
digului” se va înţelege partea care nu este orientată spre aria protejată, partea interioară
fiind astfel partea dinspre aria protejată.
2. Zonele de protecţie integrală ale Parcului Natural Lunca Muresului
Zonele de protecţie integrală ale Parcului Natural Lunca Muresului includ
parcelele şi subparcelele forestiere 1 - 19, 25 - 40 din UP IX Cenad a Ocolului Silvic
Timişoara şi terenul neproductiv Ngl 30 - Pădurea Cenad, 30 - 33, 34C, 34N, 36 - 38,
39N, 44N din UP 1 Bezdin a Ocolului Silvic luliu Moldovan, 5, 9B, 21, 24 din UP II
Ghedus a OS luliu Moldovan, 11, 17C, 17N, 23L, 23N, 23N1 23N2, 28H, 281, 30B, 31
din UP III Rata Vaida a OS luliu Moldovan, 12F, 15H, 19C3 19D, 19G, 22K din UP V
Ceala a OS luliu Moldovan, parcelele şi subparcelele cadastrale cadastrale Pd 32, Pd 52,
Pd 58, Pd 68, Nms 208, Nm 209, Pdt 206, Pdt 210 comunei Secusigiu, precum şi o
suprafaţă din râul Mureş de pe raza administrativă a oraşului Pecica -parte din HB 4596,
şi a comunelor Secusigiu -parte din HB 1, şi Semlac -parte din HB 840 – Prundul Mare,
Pdt 54 -comuna Cenad – Insula Mare Cenad, Pdt 955 şi Pd 956 -comuna Sampetru
Mare – Insulele Igriş.
Parcul Natural Lunca Mureşului are o suprafaţă mai mare în urma vectorizării
limitelor sale în proiecţie Stereo 70 la o scară 1:2000, folosind ca substrat imagini aeriene
din anul 2005. Astfel, suprafaţa totală a ariei protejate este de 17.455,2 ha, mai mare cu
289,2 ha faţă de suprafaţa declarată prin HG 2151/2004.
2.1.5.2 Zonarea internă
Suprafaţa ariei protejate se găseşte pe teritoriul a două judeţe Arad şi Timiş şi pe

raza administrativă a 13 localităţi, 8 din judeţul Arad şi 5 din Judeţul Timiş.
17
PLAN DE MANAGEMENT
Nr. Unitatea administrativă Suprafaţa (ha)

crt.
Judeţul Arad 14.350,5
1 Arad 1690.6
2 Nădlac 375.9
3 Pecica 3765.6
4 Semlac 790.3
5 Şeitin 492.4
6 Zădăreni 397.1
7 Felnac 1529.0
8 Secusigiu 5309.6
Judeţul Timiş 3104,7
9 Sânnicolaul Mare 135.4
10 Periam 197.0
11 Sâmpetru Mare 1011.6
12 Saravale 324.3
13 Cenad 1439.0
Total 17.455,2 ha
În momentul în declarării parcului, în această zonă existau patru rezervaţii

naturale, trei fiind cuprinse în Legea 5/2000 privitoare la Planul de amenajare a
teritoriului naţional -Secţiunea III –arii protejate: Pădurea Cenad -279,2 ha, Insula Mare
Cenad -3,0 ha şi Insulele Igriş -3,0 ha. A patra dintre ele era de interes judeţean, fiind
declarată prin Hotărârea nr. 27/28.03.2000 a Consiliului Judeţean Arad: Prundul Mare cu
o suprafaţă de 91.2 ha. Prin HG 2151/2004, aceste arii protejate au fost preluate ca zone
speciale de conservare, dar cu o suprafaţă mai mare decât cea iniţială. Astfel Pădurea
Cenad are o suprafaţă de 310,5 ha, adăugându-se liniile somiere şi terenurile nou
împădurite din interiorul acestei păduri, Insula Mare Cenad 3,0 ha, Insulele Igriş 3,0 ha şi
Prundul Mare cu o suprafaţă totală de 654,9 ha. Conform ordonanţei de guvern 57/2007
zonarea internă a parcurilor naturale s-a modificat, astfel că toate aceste zone de
conservare specială devin zone de protecţie integrală, reglementările specifice acestei
zone coincid, în general, cu cele ale zonei de conservare specială.
Totuşi, prin actualul plan de management propunem ca zona de protecţie integrală
să se modifice la 1.037,5 ha, după cum urmează:
Nr. Denumirea zonei de protecţie Suprafaţa , ha

crt. integrală
1 Prundul Mare 717,9
2 Pădurea Cenad 310,5
3 Insulele Igriş 7,0
4 Insula Mare Cenad 2,1
Total 1.037,5
18
PLAN DE MANAGEMENT
Zonarea internă a parcului şi repartiţia pe unităţi administrative
Suprafaţa Suprafaţa Total

Zona
în Arad (ha) în Timis (ha) (ha)
Protecţie
717,9 319,6 1.037,5
Integrală
Management
13.291,2 2.717,2 16.008,4
durabil
Dezvoltare
341,4 67,9 409.3
durabilă
Total 14.350,5 3.104,7 17.455,2
În afară de zona de protecţie integrală Pădurea Cenad, toate celelalte zone de

protecţie integrală Insula Mare Cenad, Insulele Igriş, Prundul Mare au o suprafaţă în
continuă schimbare datorită proceselor naturale de depunere şi eroziune ale râului Mureş.
Pădurea Cenad s-a păstrat în aceleaşi limite, dar prin vectorizare a rezultat o
suprafaţă totală de 310,5 ha.
Pădurea Cenad
Tot prin vectorizarea limitelor Insulei Mare Cenad la o scară 1:2000, suprafaţa
acesteia este de 2,1 ha.
Insula Mare Cenad
19
PLAN DE MANAGEMENT
Insulele Igriş, cu limite vectorizate în Stereo 70 la scara 1:2000, au o suprafaţă de

7,0 ha şi sunt propuse să facî parte cu această suprafaţă din zona de protecţie integrală.
20
PLAN DE MANAGEMENT
Insulele Igriş
Prin acest plan de management se propune mărirea suprafaţei zonei de protecţie

integrală Prundul Mare de la suprafaţa de 654,7 ha la 717,9 ha, ca urmare a faptului că
suprafeţele lor sunt acum mult mai corect calculate.
De asemenea, prin vectorizarea limitelor zonei de protecţie integrală Prundul
Mare, ţinând cont de procesele naturale de eroziune şi depunere a Mureşului, suprafaţa
acestei zone de protecţie integrală, conform limitelor descrise în HG 2151/2004, este de
717,9 ha.
21
PLAN DE MANAGEMENT
Zona de protecţie integrală Prundul Mare (roşu haşurat)
Zona de protecţie integrală Prundul Mare este formată din mai multe trupuri
izolate cu următoarele denumiri:
Trupurile Libus, Bezdin, Sârcu, Insula Sâmpetru German, Poiana Mare,

Grebla, Felnac, Insula Felnac
22
PLAN DE MANAGEMENT
Trupurile Bodrog, Zădăreni, Ceala
23
PLAN DE MANAGEMENT
Denumire zonă de Suprafaţă

protecţie integrală Denumire subzonă (ha)
Bezdin 69.9
Libus 490.3
Insula Pecica 2.2
Insula Sâmpetru
German 4.3
Insula Felnac 5.0
Balta Sârcu 2.2
Poiana Mare 33.1
Bodrog 21.6
Zădăreni 31.4
Ceala 44.8
Grebla 2.0
Felnac 11.1
Prundul Mare Total 717.9
Pădurea Mică
Cenad 78.4
Pădurea Mare
Cenad 232.1
Pădurea Cenad Total 310.5
Insulele Igriş Insulele Igriş 7.0
Insula Mare
Insula Mare Cenad Cenad 2.1
Total general 1.037,5
Zona de dezvolatare durabilă a activităţilor umane a ariei protejate înglobează

zonele de intravilan care existau în momentul în care Parcul Natural Lunca Mureşului a
primit statutul oficial de arie protejată. Ele sunt concentrate în zona Ceala, Bodrogul
Vechi, Pecica şi la Periam Port, ca intravilan al Municipiului Arad, al Oraşului Pecica, al
Comunei Periam şi Sâmpetru Mare şi o serie de perimetre de exploatare a agregatelor
minerale considerate activităţi tradiţionale enumerate în tabelul de mai jos. Alte două
zone de dezvoltare durabilă sunt cele două mănăstiri ortodoxe Hodoş Bodrog şi Bezdin.
De asemenea, zona podului peste Mureş din dreptul localităţii Pecica, care se suprapune
în cea mai mare parte peste perimetrul Balastierei Pecica, face parte tot din zona de
dezvoltare durabilă, în urma Hotărârii nr. 11/14.02.2011 a Consiliului Ştiinţific al
parcului.
24
PLAN DE MANAGEMENT
Suprafaţa şi destinaţia zonelor de dezvoltare durabilă la data de 20-09-2011
Suprafaţa
Nr. crt. Denumire (ha)
1 Periam Port 19.9
2 Insula a Treia 24.9
3 Pensiunea Zori de zi şi McDon 0.4
4 Mănăstirea Hodoş-Bodrog 6.2
5 Mănăstirea Bezdin 1.0
6 Intravilan Pecica 1 5.7
7 Bodrogul Vechi 26.6
8 Canton Iarac 0.3
9 Centrul de vizitare Ceala 0.4
10 Pescărie Petrom 4.8
11 Cabana Lir 0.4
12 Balastiera Pab Vam 17.4
13 Balastiera Periam Port 2.9
14 Balastiera Igriş 3.2
15 Intravilan Pecica 2 102.4
16 Balastiera Bodrogul Vechi 39.5
17 Zona de agrement Igriş 44.3
18 Cabana Lac 3.6
19 Balastiera Cenad 0.5
20 Balastiera Pecica -Pod Pecica 11.1
21 Balastiera Zădăreni 29.0
22 Zona de agrement Nădlac 2.3
23 Zona de agrement Zădăreni 62.5
Total zone de dezvoltare durabilă 409.3
În afara zonelor de protecţie integrală şi a celor de dezvoltare durabilă a

activităţilor umane, restul suprafeţei este zona de management durabil a Parcului Natural
Lunca Mureşului. Aceasta are o suprafaţă totală de 16.008,4 ha.
Prezentarea activităţilor permise în zonele funcţionale ale PNLM

Activităţi de utilizare a
resurselor naturale
Activităţi Activităţi
Zona
Activităţi de turism/recreere
tradiţionale utilizare
durabilă
Protecţie
nu nu da
integrală
Management
da da da
durabil
Dezvoltare da da da
25
PLAN DE MANAGEMENT
durabilă
Principalele caracteristici ale zonelor definite se prezintă în cele ce urmează:
Zonele de protecţie integrală cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului
natural din interiorul parcurilor naţionale şi naturale.
În zonele de protecţie integrală sunt interzise:
a) orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme
de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare;
b) activităţile de construcţii-investiţii, cu excepţia celor destinate administrării ariei
naturale protejate şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării
siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale.
Prin excepţie de la prevederile de mai sus, în zonele de protecţie integrală, în afara

perimetrelor rezervaţiilor ştiinţifice, se pot desfăşura următoarele activităţi:
a) ştiinţifice şi educative;
b) activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii;
c) utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu animale
domestice, proprietatea membrilor comunităţilor care deţin păşuni sau care deţin dreptul
de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislaţia naţională în vigoare, pe
suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului,
astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente;
d) localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;
e) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al
reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administraţiei
ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, şi aprobate de către
autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor;
f) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu avizul administraţiei ariei
naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, cu aprobarea autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul în care calamităţile afectează
suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul
administraţiei, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, şi cu aprobarea autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor;
g) acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită
extrageri de arbori, şi acţiunile de monitorizare a acestora;
h) acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită
evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulţire, cu
avizul administraţiei, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, cu aprobarea autorităţii
publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
În zonele de management durabil este interzisă realizarea de construcţii noi, cu

excepţia celor ce servesc strict administrării ariei naturale protejate sau activităţilor de
26
PLAN DE MANAGEMENT
cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor
calamităţi naturale.
În zonele de management durabil se pot desfăşura următoarele activităţi:
a) ştiinţifice şi educative;
b) activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii;
c) utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu animale
domestice, de către proprietarii care deţin păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a
acestora în orice formă recunoscută prin legislaţia naţională în vigoare, pe suprafeţele, în
perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului, astfel încât să nu
fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente;
d) localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;
e) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii,
grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, cu aprobarea
planului de acţiune provizoriu de către autoritatea publică centrală pentru protecţia
mediului şi pădurilor, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii
consiliului ştiinţific şi valabil până la intrarea în vigoare a planului de management;
f) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al
reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administraţiei
ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, aprobate de către autoritatea
publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor;
g) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu avizul administraţiei ariei
naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific şi, ulterior, cu aprobarea
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul în care
calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se
fac cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific,
aprobate ulterior de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi
pădurilor;
h) activităţile de protecţie a pădurilor, acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a
dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantităţi
care depăşesc prevederile amenajamentelor, în baza hotărârii consiliului ştiinţific şi,
ulterior, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor;
i) activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacităţii
productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum
recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale, cu respectarea
normativelor în vigoare. Acestea se pot desfăşura numai de persoanele fizice şi juridice
care deţin/administrează terenuri în interiorul parcului sau de comunităţile locale, cu
aprobarea administraţiei ariei naturale protejate;
j) activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a animalelor,
precum şi alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale;
k) lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare;
l) aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a
arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinarit, tratamentul tăierilor
grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de
masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice sau în margine de masiv, tratamentul
27
PLAN DE MANAGEMENT
tăierilor în crâng, în salcâmete şi în zăvoaie de plop şi salcie. În cazul arboretelor de plop

euramerican se poate aplica şi tratamentul tăierilor rase în parchete mici, iar în arboretele
de molid, tăieri rase pe parcelele de maximum 1 ha;
m) activităţi de vânătoare cu avizarea cotelor de recoltă şi a acţiunilor de vânătoare de
către administratorul ariei naturale protejate. Avizarea cotelor de recoltă de către
administratorul ariei naturale protejate se face în baza hotărârii consiliului ştiinţific;
n) activităţi de pescuit sportiv.
o) explorările-exploatările de ţiţei de pe amplasamentele existente la data de 20
septembrie 2011 specificate în Anexa Nr. 18
Zonele de dezvoltare durabilă a activităţilor umane sunt zonele în care se permit

activităţi de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea
principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte
negative semnificative asupra biodiversităţii.
În zonele de dezvoltare durabilă se pot desfăşura următoarele activităţi, cu
respectarea prevederilor din planul de management:
a) activităţi de vânătoare, în zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naturale;
b) activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a animalelor;
c) activităţi de pescuit sportiv, industrial şi piscicultură;
d) Activităţi de extragere de argilă, în mod traditional, cu avizul conform al
administraţiei parcului;
e) lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare;
f) aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a
arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor
grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de
masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice ori în margine de masiv, tratamentul
tăierilor în crâng în salcâmete şi zăvoaie de plop şi salcie. În zonele de dezvoltare
durabilă din parcurile naţionale se pot aplica tratamentul tăierilor rase în arboretele de
molid pe suprafeţe de maximum 1 ha, precum şi tratamentul tăierilor rase în parchete
mici în arboretele de plop euramerican. În zonele de dezvoltare durabilă din parcurile
naturale se poate aplica şi tratamentul tăierilor rase în parchete mici în arboretele de
molid pe suprafeţe de maximum 1 ha şi plop euramerican;
g) activităţi specifice modului de producţie ecologic de cultivare a terenului agricol şi
creşterea animalelor, în conformitate cu legislaţia specifică din sistemul de agricultură
ecologică;
h) alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale;
i) activităţi de construcţii/investiţii, cu avizul administratorilor ariilor naturale protejate
pentru fiecare obiectiv, conforme planurilor de urbanism legal aprobate.
Efectul acţiunilor prevăzute în Planul de Management se extinde şi în afara

limitelor geografice ale Parcului Natural Lunca Mureşului. Anumite acţiuni implică
comunităţile locale care au proprietăţi în aria protejată sau în imediata vecinătate a ei şi
sunt influenţate în mod direct de activităţile din parcul natural; acţiunile de educaţie şi
28
PLAN DE MANAGEMENT
conştientizare publică se extind pe raza judeţelor Arad şi Timiş sau chiar la nivel regional
/naţional.
Majoritatea prevederilor Planului se concentrează pe suprafaţa ariei protejate
precum şi pe zona care include câteva din comunităţile-cheie pentru activitatea ei.
2.1.6 Suprafaţa operaţională a Planului de Management
Prevederile Planului de Management se aplică în Parcul Natural Lunca Mureşului

şi se extind, pentru anumite domenii, în afara limitelor geografice ale acestuia. Astfel:
• anumite acţiuni implică comunităţile locale care au proprietăţi în aria protejată sau
sunt influenţate în mod direct de activităţile din Parcul Natural Lunca Mureşului în
condiţiile art. 26 din OUG 57/2007;
• acţiunile de educaţie şi conştientizare publică se extind pe raza judeţelor Arad şi
Timiş sau chiar la nivel regional/naţional.
• vecinătatea Parcului Natural Lunca Mureşului - zona din afara limitei ariei protejate
din care se poate genera un impact asupra acestuia de către un proiect sau o activitate.
2.2 MEDIUL FIZIC
2.2.1. Geologie
Din punct de vedere geologic Lunca Mureşului Inferior se găseşte la marginea

estică a bazinului panonic, în apropierea contactului cu zona montană.
Din punct de vedere genetic toată zona de cîmpie este o continuare spre vest a
soclului Dealurilor Vestice. Fundamentul cristalin, compartimentat de numeroase falii în
reţea şi stăpuns de intruziuni granitice suportă un pachet gros de strate sedimentare.
Câmpurile tabulare loessoide mai înalte se alternează cu şesurile de subsidenţă. Rocile
cele mai vechi au o vârstă de sute de milioane de ani şi fac parte din complexul de roci
cristaline de Békés.
Sfârşitul paleozoicului este caracterizat de subsidenţa scutului cristalin urmat de
erupţii vulcanice riolitice. În timpul mezozoicul şi terţiarul toată regiunea a funcţionat
emers, fiind exhumat şi expus denudării intense ale agenţilor externi.
Până la sfârşitul terţiarului predomina un peisaj de mare exensiune al uscatului,
după care paralel cu înălţarea Carpaţilor transgeriunea recucereşte o mare parte din
vechiul domeniu marin şi determină geneza Mării Panonice. Cu o valoare de 4,5 km falia
de la Makó reprezintă tocmai adîncimea maximă a mării Panonice. Depozitele ce s-au
format sunt purtătoare de resurse utile de hidrocarburi şi aproape peste tot apar apele
termale. În pliocen cu aproximativ 5 milioane de ani în urmă datorită sedimenteţiei
puternice şi mişcărilor de ridicare ale uscatului suprafeţele continenale îşi măresc
întinderea paralel cu retragerea apelor marine şi apariţia lacurilor despărţie de câmpuri
înalte. Odată cu cuaternarul se schiţează cursul actual al rîului, direcţia de scurgere fiind
dată de zona de subsidenţă al Mureşului Vechi. Până în urmă cu 18-20 de mii de ani
cîmpia joasă dintre Mureş şi Crişuri funcţiona ca bază de eroziune pentru toate rîurile,
aici îşi vărsau apele chiar şi Tisa şi Someşul. În sud de-a lungul Mureşului câmpia este
ceva mai înaltă, caracter ce este favorizat de corespondenţa sa în adâncime, cu un bloc
mai ridicat peste care în pleistocen s-a suprapus conul uriaş al Mureşului la sud de
29
PLAN DE MANAGEMENT
Câmpia de subsidenţă a Crişurilor. La nord de această câmpie s-a format un un con mai
mic, cel al Crişurilor. Ambele conuri au o structură eterogenă şi dispun de importante
resurse de apă potabilă.
Prezenţa unor braţe părăsite ale Mureşului indică divagarea apelor pe suprafaţa
bombată a conului. Înaintarea albiei Mureşului Vechi înspre sud a început cu 25 de mii de
ani în urmă şi s-a terminat acum 2000 de ani. Situaţia de acum 5000 de ani este
reprezentată de gârliţa Száraz, care reprezenta cursul principal al Mureşului. Între albiile
suspendate ce au fost înălţate de către aluviunile bogate ale râurilor se găsesc terenuri mai
joase, mlăştinoase cu nivel freatic la suprafaţă ce favorizează sărăturarea solurilor. Pe
alocuri conul de dejecţie al Mureşului a suferit înălţări urmat de desecări şi de apariţia
nisipurilor continentale.
Pe suprafaţa luncilor rîurilor s-a depus un strat loessoid ce reprezită o rocă
parentală deosebit de preţioasă pentru solurile fertile al zonei, fiindcă în marea majoritate
sunt caracteristice cernoziomurile şi cernoziomurile levigate.
Datorită acestui fapt structura adâncă este foarte complicată. Alcătuirea geologică
a teritoriului este alcătuită din două formaţiuni diferite, atât prin compoziţie cât şi prin
evoluţie; o formaţiune bazală compusă din fundamentul cristalin magmatic şi sedimente
paleozoice şi o formaţiune superioară alcătuită din sedimente neogene şi cuaternare.
Cristalinul ocupă partea de nord-vest a teritoriului comunei Pecica şi se continuă la vest
de Pecica şi la sud de Mureş. Adâncimea de apariţie a şisturilor în apropiere de Turnu
este de 1000 m şi se scufundă spre vest în zona oraşului Nădlac, ajungând la adâncimi de
3000 m. În partea de sud-est a teritoriului comunei Pecica şi în continuare spre vest, apare
la adâncimi de 900-1000 m, ca fracţiune bazală, un complex grezoconglomeratic de
culoare roşie de vârstă permiană cu eventuale treceri în triasicul inferior. În partea de
nord-est apare un corp granitic de dimensiuni mari care formează sub asmentul zonei
Turnu-Iratoş, la adâncimi între 1000-1050 m.
Peste fracţiunea bazală se dispun transgresiv şi discordant sedimentele neozoice
reprezentate prin depozite de vârstă miocenă şi pliocenă. Depozitele miocene superioare
sunt formate din calcare cretoase şi gresii calcaroase. Depozitele miocene au grosimi
reduse până la 50-60 m, iar în unele locuri ele lipsesc. Peste sedimentele miocene există o
stivă groasă de sedimente pliocene. Aceste depozite se împart în două pachete: unul
inferior şi unul superior.
Pachetul pliocen inferior este reprezentat preponderent din marne. Grosimea
pachetului variază între 300-400 m şi este dispus în mare parte peste miocen, sau unde
acesta lipseşte, direct pe formaţiunea bazală. În zona oraşului Nădlac acesta atinge 1500
m grosime. Pachetul pliocen superior este o alternanţă de nisipuri şi argile slab
consolidate cuaternare. Grosimea pachetului variază între 600-700 m în regiunea noastră,
iar în zonele adânci ale fundamentului atinge grosimi de 1500 m. Aceste formaţiuni
geologice în marea lor majoritate conţin importante zăcăminte de hidrocarburi. De altfel,
în zona Pecica şi Sâmpetru German sunt numeroase sonde de petrol. Adâncimea limitei
între depozitele cuaternare şi levantine este în jur de 300 m.
Cuaternarul este reprezentat prin :
1. cuaternarul inferior -pleistocen, ce este format din depozite lacustre: argile
amestecate cu pietrişuri şi nisipuri, depozite loessoidale; grosimea lui este 3-15 m;
2. cuaternarul superior -holocen, care apare în terasele inferioare, din aluviuni şi
soluri; are grosimea medie de 20 m.
30
PLAN DE MANAGEMENT
2.2.2. Geomorfologie
Între Câmpia Aradului, Nădlacului, la nord de Câmpia Vingăi şi a Arancăi, se

găseşte Lunca Mureşului. Lunca Mureşului reprezintă o fâşie lungă de teren plan, care a
fost săpată de râu în suprafaţa câmpurilor învecinate. Diferenţa de nivel faţă de aceste
câmpuri este de 10-12 m. Lunca Mureşului are un micro relief variat, dar fără denivelări
prea mari. Lunca are un relief tânăr care se prezintă sub forma unei alternaţe de forme
pozitive -grinduri, terase de luncă, şi negative -albia minoră, depresiuni, cursuri vechi,
meandre părăsite. Acest relief este într-un proces continuu de schimbare sub acţiunea de
eroziune şi de depunere a râului.
În funcţie de caracterele morfometrice ale reliefului, în profilul transversal al
luncii pot fi urmărite trei fâşii, dispuse paralel cu cursul râului, şi anume:
Lunca internă, care cuprinde albia minoră a Mureşului -lăţime 150-300 m, şi zona
grindurilor de mal. Formele de relief ale albiei minore sunt următoarele: grinduri înalte -
insule – ostroave, grinduri submerse -bancuri, dune de aluviuni, renii marginale -plaje de
mal, malurile, meandrele, grindurile de mal.
Lunca mediană, al cărei aspect general şi evoluţie naturală au fost mult influenţate
de construcţia digului de apărare împotriva inundaţiilor. Faţă de dig se pot identifica două
categorii de terenuri: terenuri situate în zona din afara digului, scoase de sub influenţa
inundaţiilor -albii şi meandre părăsite, şi terenuri din zona dig-mal, frecvent inundate -
albii vechi părăsite, braţe secundare de defluenţă, belciuguri, şanţuri de scurgere,
meandre părăsite.
Lunca externă care se situază la trecerea spre câmpiile învecinate şi în care sunt
situate majoritatea localităţilor din zonă -Pecica, Sâmpetru German.
2.2.3. Clima
Clima este continental temperată, moderată cu temperaturi medii anuale de 11oC.

Iernile sunt blânde, în mulţi ani înregistrându-se numai temperaturi pozitive.
Media maximă se înregistrează în luna iulie, +21,4oC, iar media minimă în
ianuarie +1,4 oC.
Temperatura medie a perioadei de vegetaţie -56,31% din total an, este de 17,6oC.
Temperatura maximă absolută s-a înregistrat în 16.08.1952, 40,4oC, iar minima
absolută în 06.02.1954 , -30,1oC.
Media precipitaţiilor anuale este de 564 mm, cu variaţii mari -275 mm în 1952 şi
853 mm în 1915.
În timpul verii deseori apare seceta ce se explică prin valorile ridicate ale
evaporaţiei. Caracterul uşor arid al climei nu poate fi estompat nici de maximile de
precipitaţii ce se înregistrează tocmei în sezonul cald. Vara este caracterizată şi de ploile
torenţiale, cînd se înregistrază precipitaţii ce depăşesc 100 de mm/zi. În sezonul rece 16-
18 % din precipitaţii cad sub forma de ninsoare. În ceea ce priveşte durata stratului de
zăpadă rare sunt iernile în care stratul de zăpadă să se menţină continuu. Numărul zilelor
cu strat de zăpadă nu depăşeşte 33-35. Grosimea maximă a stratului este de 45-65 cm.
Rar s-au înregistrat şi ierni fără strat de zăpadă. Data primei ninsori este 20 noiembrie, al
ultimei 20 martie, dar s-au înregistrat ninsori în luna octombrie şi foarte des în aprilie,
31
PLAN DE MANAGEMENT
respectiv mai rar în mai. În funcţie de condiţiile termice şi de regimul precipitaţiilor se

formează ape stătătoare, care dăinuie mai mult sau mai puţin.
Durata anuală de strălucire a soarelui înregistrează 2051-2075 ore, dar
potenţialul maxim din punct de vedere astronomic este aproape dublu, de 4447 ore. De
fapt regimul anual al acestui element climatic coincide cu mersul temperaturii medii,
durata maximă se prezintă în luna iulie cu o valoare de 300 de ore, iar cea mai scăzută
medie lunară se înregistrează în decembrie -55 de ore. Un indicativ concret ce
completează durata de strălucire a soarelui îl constituie regimul nebulozităţii, ce prezintă
o medie anuală de 57-60% cu maxima în decembrie -în jur de 80%, iar minima în luna
august -40 %. Ceaţa poate să-şi facă apariţia în fiecare anotimp. În timpul verii se
formează mai ales în zori, dar numărul cel mai ridicat al zilelor cu ceaţă se înregistrează
în sezonul de toamnă în lunile noiembrie şi decembrie - 10-13 zile.
Regimul vântului este în funcţie de prezenţa sistemelor barice amintite şi
de configuraţia reliefului, viteza medie a vîntului fiind de 3,0–3,2 m/sec. Pe teritoriul
celor două judeţe se conturează vitezele maxime în sezonul de primăvară cînd viteza
medie lunară este de 3,6-3,8 m/sec -martie şi aprilie, iar valorile minime în septembrie,
2,5 m/sec. În ceea ce priveşte vitezele extreme înregistrate, de peste 15 m/sec, acestea au
atins valori destul de mari -44 m/sec. Vântul puternic din sezonul rece troieneşte
zăpezile, fenomen ce apare în fiecare deceniu aproximativ de 3-4 ori. Nu se poate vorbi
de direcţie dominantă, dar se constată o frecvenţă mai mare vântului din direcţia nord-
nord-estică şi din direcţia opusă, deci cea sudică.
Pe raza ariei protejate există două staţii meteo automatizate care au următoarele
amplasamente:
Staţia Meteo Bezdin
Raza administrativă a comunei Secusigiu, lângă Mănăstirea Bezdin
Locaţia : 46°13’84’’ latitudine nordică
21º02’92’’ longitudine estică
Altitudinea: 100 m
Staţia meteo Cenad
Amplasament
Raza administrativă a comunei Cenad, lângă Punctul e infomare turistică
Cenad
Locaţia : 46°14’94’’ latitudine nordică
20º57’03’’ longitudine estică
Altitudinea: 100 m
Din înregistrările acestora în cursul anilor 2005 – 2007 s-a înregistrat o
temperatură media anuală de 11,6 0C, înregistrându-se o minimă absolută de -22,3ºC în
anul 2005 şi o maximă absolută de 39,8ºC în anul 2007.
2.2.4. Hidrologia
Mureşul constituie de departe luciul de apă cel mai important, fiind însoţit în albia
sa majoră de o reţea de canale, unele din ele foste albii ale râului Mureş - Mureşul Mort şi
Aranca, iar altele canale artificiale de evacuare a excesului de apă. Mureşul Mort străbate
32
PLAN DE MANAGEMENT
18,6 km în interiorul ariei protejate şi ocupă o suprafaţă de 30.9 ha, iar Aranca străbate
22,4 km şi ocupă o suprafaţă de 37.2 ha. Cele mai importante canale sunt Crişul - 1,4 ha
şi 1,1 km lungime, şi Forgaciu - 2,5 ha şi o lungime de 1,3 km. Canalul Forgagiu se varsă
în apele Mureşului Mort, iar Canalul Mureşul în apele Mureşului. Pârâul Aranca
izvoreşte din apropiere de Sâmpetru German din apele interstiţiale ale Mureşului şi se
îndreaptă spre sud-sud vest, iar Mureşul Mort provine din aceleaşi ape interstiţiale de la
est de Arad. Aranca este un afluent al Tisei, iar Mureşul Mort se varsă din nou în Mureş.
Ultima parte a cursului acestui pârâu a fost modificată artificial la începutul secolului
XX, determinând ca acesta să se verse mai repede cu câţiva kilometrii în Râul Mureş.
Râul Mureş ocupă o suprafaţă de 1247 ha în interiorul ariei protejate şi are un
debit la Arad de 154m3/s. În acest sector al Mureşului există 52 de insule a căror
suprafaţă însumată este de 149 ha. Cea mai mică dintre ele are suprafaţa de 0,03 ha, iar
cea mai mare de 24,9 ha. Debitele maxime ale Mureşului pot ajunge la peste 2000m3/s -
2150m3/s la inundaţia din 1970. Utilizarea lui este însă restricţionată de calitatea apelor,
de capăt de bazin hidrografic, râul concentrând poluanţi care îl fac utilizabil numai pentru
industrie şi agricultură. Totuşi, în acest sector, în ultimii ani Râul Mureş şi-a îmbunătăţit
parametrii de calitate. Astfel, din punct de vedere al categoriilor de calitate regim de
oxigen -respectiv O2 dizolvat, CBO5, CCOMn şi CCO-Cr, grad de mineralizare -GM,
indicatorii toxici şi speciali -zinc, amoniu, fosfor, şi caracterizare generală se încadrează
în categoria a II-a de calitate.
Proporţia metalelor grele analizată la Nădlac se prezintă astfel:
Cromul 379,27 mg/kg – 90
Cupru 795mg/kg – 200
Cadmiu 6,78 mg/kg -3,5
Plumb 164,09 mg/kg – 90
Zinc – 200
Mercur – 0,5
Cadmiu 2,0 mg/kg
Cupru 36mg/Kg
Aceste metale grele au surse naturale şi nu antropice. Componentele solului şi
interferenţele cu apele termale şi minerale determină o mineralizare ridicată a apelor
subterane şi de suprafaţă.
Analizele bacteorologice arată că sunt depăşite limitele la Pecica pentru coliformii
totali/100ml 19300, 10000, şi fecael streptococi/100ml – 425- 200.
Spre deosebire de Râul Mureş, Mureşul Mort ce este un canal de derivaţie apare o
pregnantă contaminare organică, cauzată atât de natura apelor colectate şi transportate,
cât şi de o foarte bogată vegetaţie prezentă în albie pe un parcurs de 16 km -poduri de
vegetaţie. La regimul de oxigen şi nutrienţi toţi parametrii sunt mult depăşiţi la Mureşul
Mort -V.
Din punct de vedere biologic Mureşul are un indice de curăţenie relativă de 68-
74%, o încărcare bacteriologică-coliformi totali de 49.750/dm3 şi se încadrează în
Categoria Beta saprobă.
În urma analizelor efectuate se constată că limitele admise au fost depăşite pentru:
cloriţi şi sulfaţi Mureşul Mort -III şi V
magneziu - Mureşul Mort -III
sedimentele solide – Mureşul Mort -IV şi Canal Ier -III
33
PLAN DE MANAGEMENT
sodiu – Mureşul Mort şi Canal Ier -IV

fier – Mureşul Mort -V
magneziu – Mureşul Mort -IV
cupru – Mureşul Mort -IV
Aceste depăşiri nu sunt caracteristice pentru un întreg an, ci sunt specifice
anumitor perioade, având drept factori determinanţi temperatura, regimul e precipitaţii,
vegetaţia sau zona pe care o străbate.
2.2.5. Soluri
Tipurile reprezentative de sol sunt cernoziomurile, lăcoviştile, solurile aluvionare

de luncă, iar în suprafaţa împădurită sol brun argilo-iluvial, uneori gleizat şi lăcoviştile.
2.3. DESCRIEREA MEDIUL BIOLOGIC
2.3.1 Flora şi vegetaţia
2.3.1.1 Flora
În Parcul Natural Lunca Mureşului au fost identificate cca. 1050 specii şi

subspecii de plante, dar în procesul de desemnare a sitului Natura 2000 Lunca Mureşului
Inferior, a fost menţionată o singură specie - Cirsium brachycephalum -pălămidă.
Lucrările de regularizare din secolului al XIX-lea, când au fost construite digurile
şi s-au tăiat o serie de meandre, au restrâns suprafeţele ecosistemelor tipice zonei de
luncă inundabilă. Lunca este predominată de păduri de esenţă tare -Querco-Ulmetum la
care se mai asociază frasinul şi, în mod excepţional carpenul. Există şi zăvoaie tipice cu
câteva exemplare de plopi negri -Populus nigra foarte vârstnici. Datorită condiţiilor
asemănătoare vegetaţia ce caracterizează Parcul Natural Lunca Mureşului continuă să
urmeze cursul râului şi pe partea ungară a graniţei. Stratului ierbos îi sunt caracteristice
ghiocelul -Galanthus nivalis, lăcrămioara -Convallaria majalis, piperul-lupului numit şi
pochivnic -Asarum europaeum floarea de paşti -Anemone nemorosa, pintenul-cocoşului
Listera ovata, cuibul pământului Neottia nidus-avis, stupiniţa -Platanthera bifolia.
Golurile dintre păduri sunt acoperite de tufişuri de cătină. În secolul al XIX-lea braţele
moarte umplute cu ape erau dominate de prezenţa nufărului alb -Nymphaea alba care, în
prezent, şi-a găsit adăpost doar într-un braţ mort de lângă Bezdin.
2.3.1.2 Vegetaţia
Vegetaţia erbacee, tipică de silvostepă este un rezultat al factorilor climatici,

hidrici şi edafici, modificaţi mai mult sau mai puţin de factorul antropic. În afara speciilor
erbacee cultivate în terenurile arabile din zona dig-mal sau terasă înaltă-mal, în flora
spontană se întâlnesc frecvent specii ca: Agropyron repens, Calamagrostis epigeios,
Artemisia vulgaris, Filago arvensis, Falcaria vulgaris, Malva pusilla, Lepidium draba,
Festuca valleriaca, Vicia sp. Pajiştile de câmpie sunt constituite din asociaţii de Festuca,
Poa, Lolium, Agrostis, Trifolium, Euphorbia, Plantago.
34
PLAN DE MANAGEMENT
Vegetaţia palustră şi cea plutitoare ale micilor bălţi ce urmează cursul Mureşului
este alcătuită de peştişoară -Salvinia natans, plutică -Nymphoides peltata, de îndărătnica
sau dosnica-vânătă cum se mai numeşte -Clematis integrifolia, spălăcioasa de baltă-
Senecio paludosus jaleşul de baltă -Stachys palustris şi iarba broaştelor. Pe alocuri
sălcetele -Salicetum albae-fragilis sunt însoţite de arbuşti şi de stratul ierbos în care se
găseşte gălbenuşa -Potentilla supina şi căprişorul -Cyperus flavescens.
Pe partea stângă a cursului puţin mai înalt, ce este ferită de viituri, se mai găsesc
câteva fragmente din vechea silvostepă cu intercalaţii de petice de Salvio-Festucetum
rupicolae. Locul păiuşului este preluat mai ales de graminee, de firuţ -Poa pratensis, Poa
bulbosa, de jaleş -Salvia nemorosa, S. pratensis, S. austriaca şi de buruiana junghiului-
Potentilla arenaria. De asemenea se poate sublinia apariţia ruscuţei primăvăratice-
Adonis vernalis pe terasa de lângă Felnac.
Având în vedere proporţia mare a terenurilor arabile din aria protejată,
fragmentele de vegetaţie ierboasă naturală de stepă sau silvostepă treptat se restrâng şi
sunt pe cale de dispariţie.
Există suprafeţe mai mult sau mai puţin întinse unde se întâlnesc specii de plante
erbacee rare sau pe cale de dispariţie. Astfel au fost semnalate exemplare răzleţe de
Ornithogalum boncheanum, Ornithogalum pyramidale -băluşca, Xeranthemum annuum-
plevaiţa, Echium italicum- cca 100 exemplare în partea sud - vestică a comunei Pecica, în
locul numit “Şanţul Mare”. În partea nord -vestică a comunei Felnac în albia majoră şi pe
terasă, se află suprafeţe destul de mari în care vegetează Adonis vernalis- ruscuţa.
În zăvoaiele de plop şi salcie este caracteristică prezenţa masivă a specilor erbacee
căţărătoare, care dau pădurii un aspect de galerie: Vitis silvestris, Humulus lupulus-
hamei, Clematis vitalba -curpenul, Partenocissus inserta. Aceste specii se găsesc cu
precădere în zonele Prundul Mare şi Prundul Mic, din cadrul Rezervaţiei Naturale
Prundul Mare.
În zăvoaiele de stejar-frasin, stratul ierbos este deosebit de bogat în specii ca:
Ranunculus sp., Scilla bifolia, Anemone ranunculoides, Anemone silvestris, Stachys
silvestris, Viola sp., Geranium sp., Polygonatum sp., etc. În zona protejată Prundul Mare
se găsesc specii rare de orhidee: Platanthera bifolia, Epipactis latifolia. Adonis vernalis
Ecosistemele acvatice sunt prezente în primul rând în Unitatea de Producţie I
Bezdin, Ocolul Silvic Ceala, acestea formându-se pe vechile albii ale Mureşului. Aici
apar asociaţii vegetale cu Scirpo-Phragmitetum -stufaris, Typhaetum angustifoliae-
papura, Schoenoplectetus lacustris -pipirig. Specific pentru Balta Bezdin este bogăţia în
specii palustre plutitoare din asociaţia Nymphaetum albae -nufăr alb, Nymphoidetum
peltateae -plutica, Potametum natantis -broscariţa. Eutrofizarea accentuată a bălţii
periclitează supravieţuirea speciilor, fiind necesară o intervenţie de reconstrucţie
ecologică.
2.3.2. Fauna
35
PLAN DE MANAGEMENT
2.3.2.1 Nevertebratele
Fauna acvatică este foarte bogată şi variată mai ales în zooplanctoni şi

fitoplanctoni. În apele Mureşului se găsesc speciile bentonice caracteristice ca
efemeridele -Ecdyonurus sp., Isoperla grammatica, Ephemera danica, dintre care cele
mai cunoscute sunt insectele efemeride numite în popor „rusalii” -Palingenia
longicauda. Un aspect deosebit de frumos este reprezentat de zborul libelulelor-
Platycnemis pennipes, dar mai ales al libelulei azurii cu potcoavă -Coenagrion puella.
În albia Mureşului trăiesc multe de specii de scoici şi melci -Litoglyphus
naticoides, Physa acuta, Radix auricularia. Trebuiesc menţionate şi speciile de scoici din
bălţi şi mlaştini, cum ar fi Anodonda cygnea, Unio crassus şi Vitrea cristalina. Dintre
speciile de melci mai răspândite se pot aminti Ancylus fluviatilis, Lithoglyphus
naticoides, Lymnaea stagnalis, Planorbarius corneus şi nu în ultimul rând Viviparus
acerosus.
Majoritatea pădurilor nu sunt poluate, se găsesc într-o stare bună, aproape
naturală, fapt ce este confirmat de existenţa unor specii de melci care sunt foarte exigente
faţă de calitatea mediului încojurător -Helix pomatia, Cepaea vindobonensis, Chilostoma
banatica, Balea biplicata, Clausilia pumila, Cochlodina laminata şi Helix lutescens.
Unele specii -Chilostoma banatica şi Helix lutescens. Aceste specii au populaţii mari şi
ocupă suprafeţe întinse, fiind răspândite până la limita vestică a pădurilor. O specie
caracteristică zonei este Hydromia kovacsi.
Insectele sunt reprezentate de 9000 de specii, dintre care se pot aminti croitorul
mare al stejarului -Cerambyx cerdo şi radaşca Lucanus cervus ambele fiind protejate.
Dintre lepidoptere se pot enumera coada rândunicii -Iphiclides podalirius, urzicarul-
Aglais urticae şi fluturele Maniola jurtina.
Lista cu nevertebrate se pot vedea în Anexa 10.
2.3.2.2 Vertebratele
Fauna ariei protejate este bogată şi diversă, ca o consecinţă a varietăţii

ecosistemelor acvatice şi terestre, ce asigură condiţii bune de viaţă pentru multe specii de
animale de interes cinegetic şi ştiinţific. Habitatele Parcului Natural Lunca Mureşului
sunt foarte variate, printre ele găsindu-se ape stătătoare, bălţi şi mlaştini, lunci şi pajişti
umede, stepă şi silvostepă, dar şi fâneţe, vii şi livezi, precum şi terenuri arabile şi
suprafeţe ocupate de aşezări umane. În ultimele cinci decenii agroecosistemele au ocupat
treptat suprafeţe mari în detrimentul ecositemelor naturale, care datorită fragmentărilor au
devenit şi mai vulnerabile. Paralel cu creşterea suprafeţelor agricole activitatea intensivă
a omului a provocat invazia speciilor de plante antropofile în ecosistemele agrare şi
naturale degradate, care frânează procesele de dezvoltare firească şi de restabilire a
biocenozelor naturale. Acest fenomen a fost urmat de mutaţii în faună, şi anume scăderea
numărului de indivizi şi dispariţia unor specii.
În prezent fauna parcului este bogată. Păsările sunt reprezentate cu 200 de specii,
peştii cu 50, mamiferele cu 30, iar amfibienii cu 8-10 specii.
Biodiversitatea deosebit de mare este asigurată de prezenţa a peste 50 de specii de
peşti, începând cu specii foarte comune, până la cele protejate pe tot teritoriul Uniunii
Europene. Mreana -Barbus barbus populează tot cursul Mureşului. Crapul -Cyprinus
36
PLAN DE MANAGEMENT
carpio preferă mai ales apele stătătoare ale lacurilor şi bălţilor. Mreana vânătă -Barbus
peloponnesius petenyi şi obleţul mare sunt protejate pe tot cuprinsul continentului.
Porcuşor de nisip -Gobio albipinnatus, cleanul -Leuciscus cephalus, scobarul -
Chondrostoma nasus şi linul -Tinca tinca preferă mai mult apele pârâurilor. Dintre
speciile rare se pot aminti ghiborţul de râu -Gymnocephalus baloni, răspărul -
Gymnocephalus schratzer şi mihalţul -Lota lota ocrotite în ţările comuniunii europene.
Pietrarul -Zingel zingel ajunge şi până în apele Tisei. Dintre speciile comune din apele
curgătoare se mai pot aminti bibanul -Perca fluviatilis, plătica -Abramis brama, ştiuca -
Esox lucius, somnul -Silurus glanis şi carasul -Carassius auratus gibelio.
Din apele bălţilor şi canalelor se pot enumera specii în general păgubitoare ca
regina bălţii -Leppomis gibosus, carasul auriu -Carassius auratus şi somnul pitic -
Ictalurus nebulosus.
Activitatea antropică din anii 60-70 ai secolului trecut a determinat restrângerea
suprafeţelor acvatice ce a fost urmată de diminuarea cu până la 25-30% a populaţiei de
crustacee, peşti, moluşte, amfibii şi insecte. Spre exemplu anghilele -Anguilla anguilla au
devenit foarte rare.
Lunca de pe cursul inferior al Mureşului prezintă habitate pentru o serie de
animale ce sunt cuprinse şi în Cartea Roşie, adică sunt specii pe cale de dispariţie cum ar
fi vidra -Lutra lutra, cormoranul mic -Phalacrocorax pygmeus, stârcul galben -Ardeola
ralloides, egreta mare -Egretta alba, ţigănuşul -Plegadis falcinellus, lopătarul -Platalea
leucorodia şi lebăda de vară -Cygnus olor.
În 2007 a reapărut din nou şi în această zonă castorul -Castor fiber, ca urmare a
unei repopulări făcută în anul 2002 cu această specie la cca. 100 km în amonte.
Dintre amfibieni este prezent brotăcelul -Hyla arborea, broasca mare de lac -
Rana ridibunda, broasca roşie de pădure -Rana dalmatina, buhaiul de baltă cu burta roşie
- Bombina bombina, tritonul comun -Triturus vulgaris şi tritonul cu creastă -Triturus
cristatus, ultimele trei fiind specii protejate.
Aceste habitate umede adăpostesc mai multe specii protejate de reptile: guşterul -
Lacerta viridis, năpârca -Anguis fragilis, şarpele de casă -Natrix natrix, şarpele de apă -
Natrix tessellata şi broasca ţestoasă de apă europeană -Emys orbicularis.
Numărul speciilor de vertebrate atinge cifra de 88. Se pot aminti câteva animale
ocrotite mai importante ca pisica sălbatică -Felix sylvestris, şorecarul comun -Buteo
buteo, cristelul de câmp -Crex crex, creştetul pestriţ -Porzana porzana, eretele vânăt -
Circus cyaneus şi liliacul Myotis daubentoni.
Păsările sunt reprezentate de populaţii mai restrănse de cormoran mare -
Phalacrocorax carbo, corcodel mic -Podiceps ruficollis, cârstel de baltă -Rallus
aquaticus, stârc roşu -Ardea purpurea, becăţină comună -Gallinago gallinago, fluierar de
munte -Actitis hypoleucos, stârc de noapte -Nycticorax nycticorax ce sunt protejate, dar şi
de specii comune ca barza -Ciconia ciconia sau egreta mică -Egretta garzetta.
Mai râspăndite sunt stârcul cenuşiu -Ardea cinerea, raţa mare -Anas
platyrhynchos, pescăruşul râzător -Larus ridibundus, lişiţa -Fulica atra, scrofiţa de baltă -
Ixobrychus minutus, lăstunul de apă -Riparia riparia şi prigoria -Merops apiaster.
Dintre păsările cântătoare se pot enumera graurul -Sturnus vulgaris, mierla -
Turdus merula, guşa roşie -Erithacus rubecula, rândunica -Hirundo rustica, cioara -
Corvus corone cornix, coţofana -Pica pica, gaiţa -Garrulus glandarius, silvia de câmp -
Sylvia atricapilla şi mierla-galbenă -Oriolus oriolus.
37
PLAN DE MANAGEMENT
În pădurile de luncă trăieşte fâsa de câmp -Anthus trivialis, muscarul -Muscicapa

striata, piţigoiul mare -Parus major şi cinteza -Fringilla coelebs.
Păsările răpitoare sunt reprezentate de către nouă specii, printre care se numără
gaia neagă -Milvus migrans, acvila ţipătoare mică -Aquila pomarina ambele fiind
protejate. Mai sunt prezente bufniţa -Bubo bubo, ciuful de pădure -Asio otus, cucuveava -
Athene noctua, huhurezul mic -Strix aluco şi striga Tyto alba.
În timpul migraţiilor se pot întâlni indivizi ai unor specii rare sau ocrotite, cum ar
fi şoimul dunărean -Falco cherrug semnalat atât în zona Cenad, cât şi la Felnac, barza
neagră -Ciconia nigra şi stârcul roşu Ardea purpurea, ultima fiind o specie ameninţată pe
scară globală.
În pădurile zonei trăiesc o serie de mamifere: cerbul -Cervus elaphus, mistreţul
Sus scrofa, liliacul urechiat -Plecotus auritus, veveriţa -Sciurus vulgaris şi cerbul lopătar
Dama dama. Această din urmă specie este caracteristică pădurilor europene şi are o mare
importanţă cinegetică, dar se găseşte în număr peste cel optim.
Urmările nefaste ale activităţii umane s-au resimţit deosebit de puternic pe
suprafeţele de stepă. Pe de o parte flora stepei dominată de graminee şi de plantele cu
rizomi s-a degradat foarte mult, fapt ce a condus la dispariţia unor animale. Pe de altă
parte şi-au făcut apariţia noi specii alohtone, neofite deosebit de agresive, schimbând în
mod radical structura faunei.
Habitatele de stepă sunt populate de amfibieni dintre care se pot aminti brotăcelul
-Hyla arborea, broasca verde -Rana esculenta, broasca râioasă brună -Bufo bufo, buhaiul
de baltă cu burta galbenă -Bombina bombina, broasca de pământ -Pelobates fuscus,
tritonul comun -Triturus vulgaris şi tritonul cu creastă -Triturus cristatus. Reptilele sunt
reprezentate de către şopârla cenuşie -Lacerta agilis, care este ocrotită, respectiv de către
şarpele de casă -Natrix natrix.
Presiunea antropică a restrâns treptat suprafaţa ocupată de stepă fapt ce a
determinat dispariţia dropiei -Otis tarda din toată Câmpia Aradului, nu numai din Lunca
Mureşului.
Populaţiile de rozătoare sunt slab reprezentate ca număr de indivizi. Se întâlneşte
popândăul -Spermophilus citellus, hârciogul sau căţelul pământului -Cricetus cricetus,
care este ocrotit, şoarecele de câmp -Microtus arvalis, şoarecele de pădure -Apodemus
sylvaticus şi mai rar orbetele -Spalax leucodon.
Fertilitatea câmpiei alăturate Mureşului a dus la cultivarea ei, urmele vegetaţiei
naturale, originale, fiind rare. Pentru a putea funcţiona şi pentru a fi productive,
agroecosistemele au nevoie de o protecţie deosebită din partea omului. Existenţa
culturilor neagricole au favorizat apariţia a mai multe sute de specii de animale. În
agrocenoze predomină rozătoarele care se adaptează deosebit de repede, şi datorită hranei
înbelşugate s-au înmulţit într-un ritm accentuat.
Păsările sunt foarte răspândite, cele mai importante specii sunt ciocârlia de câmp -
Alauda arvensis, ciocârlanul moţat -Galerida cristata, prepeliţa -Coturnix coturnix,
ortolanul -Emberiza hortulana, codobatura albă -Motacilla alba şi fâsa de câmp -Anthus
campestris, ultimele trei fiind ocrotite. În timpul migraţiilor numărul speciilor prezente
prin apariţia mai ales a păsărilor prădătoare creşte la peste 70.
Cea mai mare parte a animalelor s-a adaptat la prezenţa omului, sunt câteva specii
omniprezente ca vrabia de casă -Passer domesticus, guguştiucul -Streptopelia decaocto,
rândunica -Hirundo rustica, mierla neagră -Turdus merula şi piţigoiul mare Parus major.
38
PLAN DE MANAGEMENT
Cârtiţa -Talpa europaea trăieşte în grădini şi livezi, iar şoarecele de casă -Mus musculus
este frecvent întâlnit în apropierea aşezărilor umane.
În Anexa 12 este lista speciilor de vertebrate din Lunca Muresului
2.3.3. Habitate şi ecosisteme
Ecosistemul acvatic este unul al cărui biotop este strâns legat de mediul acvatic.
În Parcul Natural Lunca Mureşului se găsesc întinse suprafeţe de lacuri naturale şi
antropice, bălţi, mlaştini şi ape curgătoare. În apele curgătoare şi stătătoare trăiesc peste
2000 de specii de animale -protozoare, moluşte, insecte, viermi, crustacei, lipitori şi 125
de specii de vertebrate.
Luncile, în funcţie de umiditate se pot diferenţia, în două categorii: inundabile şi
în cele ferite de apele râurilor, deci ecosistemele de luncă se împart în pajişti inundabile
si pajişti neinundabile. Majoritatea ecosistemelor de luncă existente pe teritorii
fragmentate sunt puternic degradate şi ocupate adesea de biocenoze secundare. În cazul
luncii Mureşului însă se poate vorbi de păstratrea biodiversităţii, care cuprinde o faună
foarte bogată şi variată.
Principalele habitate din Parcul Natural Lunca Mureşului sunt enumerate mai jos:
Cod
Habitate de european
Cod Structura si funcţionalitatea
interes comunitar Natura
2000
Comunităţi
vest-pontice cu
Trifolium fragiferum, Habitat cu valoare conservativă
Cynodon dactylon si redusă, având o largă distribuţie, în
R1514 Ranunculus sardous 1530 special în împrejurimile Aradului
Comunităţi vest- Habitat cu valoare conservativă
pontice cu Heleochloa moderată, ca răspândire găsindu-se în
R1515 schoenoides 1310 zona de lunca inundabilă primăvara
Habitat cu valoare conservativă
moderată, existenţa lui pe teritoriul
parcului nefiind certificată; ca
Pajisti pontice de răspândire găsindu-se în zona de
R1528 Hordeum marinum 1310 lunca inundabilă, primăvara
Habitat prioritar cu valoare
conservativă moderată, ca răspandire
Pajisti ponto-panonice fiind alcătuit din teren plan unde se
R1529 de Hordeum hystricis 1530* acumulează apa şi săruri minerale
Comunităţi dacice slab Habitat cu valoare conservativă
halofile cu Aster mare; format din fitocenoze putţn
sedifolius si răspândite, găsindu-se în zona
R1532 Peucedanum officinale 1530* forestiera -Pădurea Ceala
39
PLAN DE MANAGEMENT
Comunităţi danubiene
cu Bolboschoenus Habitat cu valoare conservativă
maritimus si redusă; găsindu-se in zona de lunca
Schoenoplectus cu exces de umiditate, la marginea
R2210 tabernaemontani apelor stătătoare şi a stufărişilor
Comunităţi dacice cu
Deschampsia Habitat cu valoare conservativă
caespitosa si Agrostis redusă; găsindu-se în zona de lunca
R3712 stolonifera cu exces de umiditate
Pajisti antropice de
Juncus tenuis si
R3713 Trifolium repens Valoare conservativă redusă
Pajisti danubian-
panonice de Agrostis
R3715 stolonifera Valoare conservativă redusă
Paduri danubian- foarte mare; ca răspândire găsindu-se
panonice de anin negru în zona mlăştinoasa de lunca şi
-Alnus glutinosa cu câmpie joasa, pe marginea
R4403 Iris pseudacorus belciugilor şi a râului Mureş
Tufarisuri de salcam
pitic -Amorpha Valoare conservativă redusă, fiind in
R4423 fruticosa stadiu invaziv
moderata; ca răspândire găsindu-se
Comunităţi danubiene in zona de lunca, periodic inundata,
mezo-higrofile cu unde apa se mentine pe tot parcursul
R5302 Eleocharis palustris anului
moderata, existenta lui pe teritoriul
Parcului nefiind certificata; ca
Comunităţi danubiene răspândire găsindu-se sub forma de
cu Typha laxmannii si santuri, canale, crovuri cu apa
R5306 Epilobium hirsutum stătătoare
moderata; se găseşte sub forma de
benzi de dimensiuni variabile, la
Comunităţi daco- periferia fitocenozelor de stuf, ca
danubiene cu Glyceria răspândire se gasesc in pădurea
maxima si Ceala, pe valea Mureşului între Arad
Schoenoplectus şi Semlac, prin belciugi, japşe,
R5307 palustris mlaştini din zona inundabilă şi canale
40
PLAN DE MANAGEMENT

moderata; nu este confirmata
prezenţa in teritoriul Parcului; se
găseşte sub forma de
microdepresiuni de dimensiuni
variabile, de-a lungul raului sub
forma fitocenozelor dominante de
Comunităţi danubiene Phragmites australis; ca răspândire se
cu Phragmites australis gasesc in pădurea Ceala, pe valea
si Schoenoplectus Mureşului între Arad şi Semlac în
R5309 palustris zona inundabilă şi canale
Comunităţi antropice
cu Agropyron repens,
Arctium lappa,
Artemisia annua si
R8703 Ballota nigra Valoare conservativă redusă
cu Polygonum
aviculare, Lolium
perenne, Sclerochloa
R8704 dura si Plantago major Valoare conservativă redusă
Habitat cu valoare conservativă mare
Comunităţi danubiene si foarte mare; nu este confirmata
cu Eleocharis prezenţa in teritoriul Parcului; se
acicularis si Littorella găseşte sub forma de suprafeţe
uniflora restrânse în jurul bazinelor acvatice,
R2213 3130 temporar inundate
Comunităţi danubiene Habitat cu valoare conservativă
cu Lemna minor, L. moderata;
trisulca, Spirodela se găseşte in zone cu ape stagnante,
polyrhiza si Wolffia în apa belciugilor, japşelor,
R2202 arrhiza 3150 mlaştinilor şi canalelor din luncă
Comunităţi danubiene Habitat cu valoare conservativă
cu Nymphaea alba, mare; se găseşte in bazine acvatice
Trapa natans, Nuphar cu ape statatoare, în apa belciugilor,
luteum si japşelor, mlaştinilor şi canalelor din
R2207 Potamogetum natans 3160 luncă
Râuri cu maluri moderata; este format din râul Mures
nămoloase cu vegetaţie şi porţiunile cu maluri nămoloase
de Chenopodion rubri acoperite cu vegetaţia specifică; se
şi Bidention găseşte pe tot teritoriul parcului
3270 străbătându-l pe toata lungimea
41
PLAN DE MANAGEMENT
Tufărişuri Habitat cu valoare

ponto-panonice de conservativă moderata;
porumbar -Prunus se găseşte sub forma de fasii de
spinosa şi paducel - tufarisuri ce alterneaza cu terenuri
R3122 Crataegus monogyna 40A0 agricole sau pajisti uscate
Comunităţi daco-
getice cu Filipendula
ulmaria, Geranium Habitat foarte putin probabil ca
palustre si existenta
Chaerophyllum
R3714 hirsutum 6430
Pajişti danubiano-
pontice de Poa
pratensis, Festuca Habitat cu valoare conservativă
pratensis si moderata; se găseşte in zona de lunca
R3716 Alopecurus pratensis 6440 din teritoriul parcului
Pajişti daco-getice de
Agrostis capillaris si
Habitat putin probabil ca existenta
Anthoxanthum
R3804 odoratum 6510
Păduri daco-getice de
lunci colinare de anin
Habitat putin probabil ca existenţă
negru -Alnus glutinosa
R4402 cu Stellaria nemorum 91EO
Păduri danubian-
panonice mixte cu
stejar pedunculat - Habitat cu valoare conservativă
Ouercus robur, frasini moderata; se găseşte sub forma de
-Fraxinus sp. si ulmi - fitocenoze de specii europene,
Ulmus sp. cu Festuca nemorale în general pe terase înalte
R4404 gigantea 91F0 plane
Paduri danubiene de mare; se
salcie alba -Salix alba găseşte sub forma de fitocenoze
cu Lycopus exaltatus edificate de specii eurasiatice cu
R4408 92A0 răspândire frecventa in zona de lunca
din lungul căilor de
comunicaţie cu
Cephalaria Habitat cu valoare conservativă
transsilvanica, redusă; prezenţa acestui habitat nu
Leonurus este confirmată pe teritoriul parcului;
marrubiastrum, Nepeta se găseşte sub forma de fâşii înguste
cataria si Marrubium dar pelungimi mari, în lungul căilor
R8701 vulgare de comunicaţii
42
PLAN DE MANAGEMENT
Pe teritoriul Parcului Natural Lunca Mureşului există o mare varietate a tipurilor

de habitate. Astfel, au fost identificate 29 tipuri:
16 tipuri de habitate a căror prezenţă se confirmă: Comunităţi vest-pontice cu
Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon si Ranunculus sardous - sub formă de pajişti şi
fâneţe în exteriorul fondului forestier; Comunitati vest-pontice cu Heleochloa
schoenoides, Pajisti ponto-panonice de Hordeum hystricis, Comunităţi danubiene cu
Bolboschoenus maritimus si Schoenoplectus tabernaemontani se găsesc în zone
mlăştinoase, braţe si belciuge ce pot fi inundate primăvara; Comunităţi dacice cu
Deschampsia caespitosa si Agrostis stolonifera, Comunităţi danubiene mezo-higrofile cu
Eleocharis palustris se găsesc în zone de luncă, periodic inundată, unde apa se menţine
pe tot parcursul anului; Comunităţi daco-danubiene cu Glyceria maxima şi
Schoenoplectus palustris se găseşte sub forma de benzi de dimensiuni variabile, la
marginea zonelor cu stuf, prin belciugi, japşe, mlaştini din zona inundabilă şi canale;
Comunităţi danubiene cu Phragmites australis si Schoenoplectus palustris se găseşte sub
forma de microdepresiuni de dimensiuni variabile, de-a lungul râului sub formă de
păpuriş, în zona inundabilă şi canale; Comunităţi danubiene cu Lemna minor, L. trisulca,
Spirodela polyrhiza si Wolffia arrhiza, Comunităţi danubiene cu Nymphaea alba, Trapa
natans, Nuphar luteum şi Potamogetum natans se găsesc în zone cu ape stagnante, în apa
belciugelor, japşelor, mlaştinilor şi canalelor din luncă; Râuri cu maluri nămoloase cu
vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention se găseşte pe tot teritoriul ariei protejate,
fiind chiar râul Mureş; Tufărişuri ponto-panonice de porumbar -Prunus spinosa şi
păducel -Crataegus monogyna se găseşte sub formă de fâşii de tufărişuri la marginea
ariei protejate în partea superioară a teraselor. Pajişti danubiano-pontice de Poa pratensis,
Festuca pratensis şi Alopecurus pratensis se găseşte sub forma de pajişti în zona de luncă
de pe tot teritoriul Parcului; Păduri danubian-panonice mixte cu stejar pedunculat -
Ouercus robur, frasini -Fraxinus sp. şi ulmi Ulmus sp. cu Festuca gigantea se găseşte
sub forma de fitocenoze, de ambele maluri a Mureşului; Păduri danubiene de salcie alba
-Salix alba cu Lycopus exaltatus se găseşte sub forma de fitocenoze edificate de specii
eurasiatice cu răspândire frecventa în zona limitrofă Mureşului, dar şi în zona braţelor
moarte; Comunităţi dacice slab halofile cu Aster sedifolius şi Peucedanum officinale se
găseşte în zona forestieră, realizând etajul superior al covorului vegetal;
Opt tipuri de habitate a căror existenţă nu a fost confirmată -probabile ca
existenţă: R1528, R2213, R4403, R5306, R3714, R3804, R4402, R8701. Prezenţa acestor
aceste habitate nu se confirmă, deoarece unele suprafeţe nu au fost suficient studiate şi
inventariate din punct de vedere al habitatelor;
Cinci tipuri de habitate cu valoare conservativă redusă: R3713, R3715, R4423,
R8703, R8704.
Principalele ecosisteme existente în Lunca Mureşului sunt cele agricole -44 % din
suprafaţă, şi cele forestiere -38% din suprafaţă, dar un rol foarte important îl ocupă zonele
umede -1366.3 ha şi Râul Mureş -1443 ha, care dau de fapt specificul de luncă al sitului.
Faptul că localităţile din preajma sitului au foarte puţine suprafeţe de intravilan în
interiorul sitului şi infrastructura rutieră şi feroviară ocoleşte situl, face ca statutul de
conservare al celor mai multe ecosisteme să fie unul favorabil. În privinţa Râului Mureş,
deşi lucrările de amenajare din secolul al XIX-lea au modificat considerabil peisajul, râul
îşi păstrează totuşi caracterul natural având un spaţiu de mobilitate relativ mare -în medie
43
PLAN DE MANAGEMENT
400 m. Ecosistemele forestiere din Lunca Mureşului au un caracter cvasinatural şi cunosc

influenţa antropică prin faptul că au fost introduse unele specii forestiere exotice în
cultură -Juglans nigra şi Taxodium distichum. Preconizăm că în viitor, ecosistemele
agricole vor suferi modificări considerabile prin înfiinţarea asociaţiilor de proprietari şi
apariţia monoculturilor pe suprafeţe întinse precum şi prin mecanizarea lucrărilor
agricole.
Ecosisteme Suprafaţa Principalele habitate

ocupată , de interes comunitar
ha vizate
91 F0- Păduri ripariene mixte cu

Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus
excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul
Pădure 69 ha
marilor râuri -Ulmenion minoris;
92A0- Zăvoaie cu Salix alba şi
Populus alba
1443 ha 3270- Râuri cu maluri nămoloase cu
Râul Mureş
-90.3 km lungime vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention
Zone
83 ha
urbanizate
Infrastructuri 0,31 ha
6440- Pajişti aluviale din Cnidion
dubii
Fâneţe 6.14 ha 6510- Pajişti de altitudine joasă -
Alopecurus
Pratensis Sanguisorba officinalis
6440- Pajişti aluviale din Cnidion
dubii
Păşuni 11.4 ha 6510- Pajişti de altitudine joasă -
Alopecurus
pratensis, Sanguisorba officinalis
nu există habitate de interes comunitar
Culturi 84.47 ha
vizate
Cele mai importante habitate de interes comunitar din Lunca Mureşului sunt cele
forestiere şi cele de zone umede. Dintre primele, habitatul 91F0- “Păduri ripariene mixte
cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul
marilor râuri -Ulmenion minoris” este cel mai bine reprezentat în ceea ce priveşte
suprafaţa ocupată. Speciile caracteristice zonei şi care alcătuiesc acest habitat sunt
stejarul pedunculat -Quercus robur, frasinul -Fraxinus angustifolia şi mai rar velnişul -
Ulmus laevis şi ulmul de câmp -Ulmus minor. Din păcate, specia cea mai importantă –
stejarul pedunculat nu fructifică abundent suficient de bine şi de des pentru a asigura
regenerarea naturală. Dintre habitatele de zone umede, 3270- “Râuri cu maluri nămoloase
cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention” este cel mai important. Deşi Râul Mureş
a fost afectat în decursul timpului -în special în secolul al XIX-lea, de diverse lucrări de
44
PLAN DE MANAGEMENT
amenajări hidrotehnice, habitatul îşi păstrează caracterul natural şi o stare bună de

conservare, dar se impun măsuri de protecţie pentru a-l păstra sub această formă din
cauza diferitelor presiuni de natură economică sau socială. Celelalte habitate reprezentate
în sit au în general un statut favorabil de conservare, obiectivele planulului de
management urmărind în principal păstrarea acestui statut şi pe viitor.
Există 29 de specii de interes comunitar, în afara celor de păsări, în Lunca
Mureşului, dintre care cele mai multe sunt cele de peşti – 12 specii. Dintre speciile de
mamifere de interes comunitar, popândăul, Spermophilus citellus prezintă populaţii
semnificative, în special în zona Felnac, de cca. 500 de exemplare. Lutra lutra este
reprezentată doar de 8 indivizi la nivelul sitului, în zona Pecica – Prundul Mare. Numărul
mic de exemplare de vidră din zonă poate fi explicat în primul rând prin lucrările şi
activităţile umane desfăşurate şi care au perturbat de-a lungul timpului populaţiile acestei
specii – exploatări de agregate minerale, consolidări de maluri, exploatări forestiere etc.
O menţiune specială trebuie făcută vis-à-vis de rădaşcă Lucanus cervus care în 2007 a
cunoscut o creştere a numărului de indivizi în zona Pădurii Ceala, dar dat fiind şi numărul
mare de păsări care se hrănesc cu rădaşca, preconizăm o reglare a populaţiei. Cerambix
cerdo este foarte bine reprezentat la nivelul sitului, însumând peste 15% din totalul
indivizilor din România. Este totuşi nevoie de măsuri de management speciale pentru a
păstra şi proteja aceste populaţii, printre care se numără păstrarea mai multor suprafeţe
ocupate de arborete bătrâne, păstrarea arborilor uscaţi în pădure şi aplicarea altor
tratamente silvice decât cele ale tăierilor rase. În ceea ce priveşte speciile de păsări,
Lunca Mureşului a fost declarată Arie de importanţă avifaunistică încă din anul 1988
pentru cele 200 de specii care cuibăresc, se hrănesc sau traversează zona. Dintre acestea,
42 de specii se află în anexa I a Directivei Păsări a Consiliului Europei - 79/409/EEC din
2 Aprilie 1979, fiind astfel specii prioritare de interes comunitar.
2.3.4 Peisaj
Principalele unităţi peisagistice sunt: Râul Mureş şi braţele moarte ale acestuia.
De aceste elemente esenţiale se leagă tot peisajul de luncă a Parcului Natural Lunca
Mureşului. De-a lungul timpului cursul Mureşului s-a modificat natural prin eroziune şi
depunere, dar şi artificial prin intervenţie antropică. Peisajul este influnenţat în mare
măsură şi de inundaţiile periodice care au loc.
2.4. ASPECTE CULTURALE, FOLOSINŢA TERENULUI ÎN TRECUT
2.4.1. Date arheologice şi folosinţa în trecut a terenului
Aria protejată conţine circa 37 de situri arhelogice în judeţul Arad, printre care şi
cel mai important şi renumit sit arheologic din judeţul Arad şi anume „Şanţul Mare”, o
aşezare fortificată din epoca bronzului, suprapusă de una din epoca dacică -Ziridava şi de
un cimitir medieval sec. XI-XII. De asemenea în cadrul parcului vor fi cuprinse cele două
monumente istorice şi anume Mănăstirile Hodoş-Bodrog şi Bezdin, importante obiective
pentru turismul ecumenic.
2.4.2 Semnificaţia şi interesul istoric
45
PLAN DE MANAGEMENT
Zona a fost intens populată din cele mai vechi timpuri, chiar în centru ei se
presupune că a existat cetatea dacică Ziridavă şi tot aici a avut voivodatul şi ultimul
principe român Ahtum, urmaş a lui Glad, până la începutul secolului al XI –lea. El avea
construită o mănăstire lângă Cenad, dar şi o biserică aproape de Ziridava. Acea biserică
este în prezent acoperită de apele Mureşului.
2.4.3. Folosinţa şi managementul terenului în trecut
În trecut această zonă era supusă unei umidităţi crescute, fiind prezente
numeroase braţe ale Mureşului, terenuri mlăştinoase, care determinau ca terenul să nu fie
utilazat în agricultură. Exploatarea forestieră, pescuitul şi vânătoarea reprezentau
principalele îndeletniciri din zonă.
2.5. ASPECTE SOCIO-ECONOMICE, FOLOSINŢA TERENULUI ÎN

PREZENT
2.5.1. Comunităţi locale
2.5.1.1 Localităţi din imediata apropiere a ariei protejate
Comunitǎţile aferente Parcului Natural Lunca Muresului, sunt constituite din

nouă comune -Zădăreni, Felnac, Secusigiu, Periam, Sâmpetru Mare, Saravale, Cenad,
Şeitin, Semlac, trei oraşe -Pecica, Nădlac şi Sânnicolaul Mare şi un municipiu -Arad,
repartizate pe aria a două judeţe. În interiorul ariei protejate se găseşte doar satul
Bodrogul Vechi. Dintre acestea, în imediata vecinătate a parcului se află următoarele
localităţi:
Judeţul Localităţi, cu satele componente

Arad
Pecica, Bodrogul Vechi
Şeitin
Arad Semlac
Secusigiu ,Munar, Sâmpetru German, Satu Mare
Zădăreni, Bodrogul Nou
Felnac, Călugăreni
Timiş Sânnicolaul Mare
Periam
46
PLAN DE MANAGEMENT
Sâmpetru Mare, Igriş

Saravale
Cenad
2.5.1.2 Alte localităţi cu proprietăţi în aria protejată
Nu sunt alte localităţi care să aibă proprietăţi în interiorul ariei protejate
Aferent comunităţilor Parcului Natural Lunca Mureşului, există o serie de

caracteristici comune. Aceste aspecte se referă la:
infrastructură - drumuri, reţea telefonică, reţea de gaze şi apă potabilă, sistem de
canalizare, slab dezvoltată sau inexistentă;
lipsa resurselor financiare necesare implementării unor proiecte care vizează
dezvoltarea socio-economică a comunităţilor;
economia locală bazată pe silvicultură, agricultură şi prelucrarea primară a
resurselor naturale -ţiţei şi gaze naturale.
Este de remarcat că unele dintre localităţi implementează mai multe proiecte cu
finanţare europeană cum ar fi : Arad, Pecica, Periam, Sânnicolaul Mare.
2.5.2 Alţi factori interesaţi
Se consideră factori interesaţi toate acele instituţii, organizaţii, comunităţi sau

chiar persoane fizice, care au interese deosebite în gospodărirea Parcului Natural Lunca
Mureşului acestea derivând din:
• calitatea de proprietar al terenurilor şi /sau a clădirilor
• administrator al terenurilor
• dreptul de utilizare a resurselor naturale de pe raza parcului
• interesul de a organiza activităţi de orice fel pe raza parcului sau în imediata
apropiere a acestuia cu efecte posibile asupra parcului.
Pe lângă comunităţile care prezintă interes deosebit pentru Parcul Natural Lunca
Mureşului s-au identificat şi alţi factori interesaţi deţinători sau administratori de terenuri
sau de construcţii pe suprafaţa Parcului sau în imediata apropiere a acestuia, precum şi
instituţii şi organizaţii guvernamentale sau ne-guvernamentale care desfăşoară activităţi
sau care sunt interesate în promovarea obiectivelor Parcului. De asemenea, modul de
gospodărire al Parcului este influenţat în mod semnificativ de factorii de decizie de la
nivel naţional, judeţean şi local, motiv pentru care aceştia sunt consideraţi factori
interesaţi cu rol deosebit pentru managementul Parcului.
Principalii factori interesaţi sunt reprezentaţi în Consiliul Consultativ, având
posibilitatea de a participa în mod activ la planificarea şi supravegherea acţiunilor de
gospodărire a Parcului Natural Lunca Mureşului. Componenţa celor două consilii se
prezintă în Anexele 1A şi 1B.
2.5.3 Folosinţa actuala a terenului
47
PLAN DE MANAGEMENT
Principala activitate a populaţiei din zona sitului „Lunca Mureşului Inferior” este
agricultura, multe alte activităţi desfăşurate de locuitorii din zonă având legătură cu
aceasta. 34% din suprafaţa sitului este acoperită de teren agricol, respectiv cca. 6.000 ha,
aflată în cea mai mare parte în proprietate privată.
Deoarece până la această dată procesul de retrocedare nu s-a încheiat, în
următoarea perioadă alte suprafeţe agricole care acum sunt în proprietate publică locală
sau aflate în proprietatea statului român vor trece în proprietate privată. Din punctul de
vedere al ariei protejate, principalele probleme legate de această activitate a populaţiei
sunt folosirea pesticidelor şi a îngrăşămintele chimice şi păşunatul intensiv pe anumite
suprafeţe. În ceea ce priveşte silvicultura, 38% din suprafaţa sitului este acoperită de
pădure, respectiv 6569 ha, dintre care 94% se află în proprietatea statului român. Pădurea
aflată în proprietatea Statului Român este administrată de Regia Naţională a Pădurilor -
Romsilva, prin Direcţia Silvică Arad şi Direcţia Silvică Timişoara, Ocoalele Silvice Iuliu
Moldovan, respectiv Timişoara. Aceste unităţi îşi desfăşoară activitatea pe baza
amenajamentelor silvice, având programate pentru o perioadă de câte 10 ani lucrările de
exploatare, împădurire, îngrijire a culturilor, tăieri de igienă, executând şi acţiuni de pază
şi combatere a dăunătorilor forestieri. În acest sector lucrează 80 de persoane, dintre care
65 sunt angajaţii Ocolului silvic Iuliu Moldovan iar 15 lucrează pentru o firmă privată
care execută diverse lucrări, în special de exploatare, în interiorul ariei protejate.
Principalele probleme ale ecosistemelor forestiere din interiorul Parcului Natural Lunca
Mureşului sunt legate de existenţa unor suprafeţe însemnate acoperite cu specii exotice,
sau care nu se găsesc în arealul lor natural şi exploatarea continuă a suprafeţelor cuprinse
în planul decenal al amenajamentelor silvice, cu toate efectele asupra solului, habitatelor
şi speciilor vizate.
Existenţa a numeroase păşuni face ca în zona parcului să existe şi un efectiv mare
de ovine şi bovine care folosesc păşunile. Cele mai numeroase sunt ovinele care sunt
concentrate mai ales în zona Felnac -10.000 de capete. De asemenea, bovinele
totalizează un număr de 2000 capete.
Pe raza parcului există 12 fonduri de vânătoare, patru pe raza Judeţului Timiş şi
opt pe raza judeţului Arad. Cel mai mare fond de vânătoare care se suprapune peste aria
protejată este Fondul de vânătoare Sâmpetru – Gheduş, singurul care este administrat de
Direcţia Silvică Arad, toate celelate fiind administrate de asociaţiile de vânători şi pescari
sportivi din Arad şi Timiş.
Limitele fondurilor de vânătoare în cadrul Parcului Natural Lunca

Mureşului
Suprafata,
Fond ha Limita N Limita S Limita E Limita V
Drumul ce leagă
Fond Granita de stat pe Cenadul de vechiul
Cenad 1162.87 râul Mureş Digul Granita de stat pod peste Mureş
Drumul Morii,
respectiv un drum
Drumul ce leagă de pământ ce se
Fond Cenadul de leagă de un canal şi
Sânnicolaul Granita de stat pe vechiul pod peste staţia de pompare de
Mare 396.51 râul Mureş Digul Mureş lângă dig şi apoi
48
PLAN DE MANAGEMENT
canalul ce duce la
Mureş
Drumul Morii,
respectiv un drum
de pământ ce se
leagă de un canal
şi staţia de
pompare de lângă Drumul ce leagă
Fond Mijlocul dig şi apoi canalul Igrişul de Bacul de
Igriş 958.68 axului Mureşului Digul ce duce la Mureş trecere a Mureşului
Drumul comunal
Periam - Periam
Port urmat de
Drumul ce leagă asamblul de clădiri
Igrişul de Bacul de la balastieră
Fond Mijlocul de trecere a perpendicular pe
Periam 595.72 axului Mureşului Digul Mureşului Mureş
Drum de pământ
Fond Axul ce desparte Graniţa de stat cu
Nădlac 279.57 Digul Mureşului A1481 la A1491 Ungaria
Limita dinspre
Pecica a
stadionului şi
drumul de pământ
între păşune şi Drum de pământ ce
Fond Axul agricol ce duce la desparte A1481 la
Şeitin 797.61 Digul Mureşului Mureş A1491
Drumul ce leagă
Fond Digul Axul Limita Pădurii Pecica de bacul de
Ceala 4002.81 Arad Pecica Mureşului Ceala trecere a Mureşului
Drumul comunal
Periam - Periam
Port urmat de
asamblul de
clădiri de la
balastieră
Fond Axul perpendicular pe Padurea Periam
Gelu 75.36 Mureşului Digul Mureş Port
Canalul de
desecare langa Drumul de pământ
casa Cadrigati si de la marginea
Terasa drum de pamant poligonului de
Fond Axul înaltă de la catre drumul catre tragere ce leagă
Mailat 311.09 Mureşului Arad la Felnac manastire Felnacul de Mureş
Canalul de desecare
Terasa înaltă ce langa casa Cadrigati
Terasa ajunge la Mureş si drum de pamant
Fond Axul înaltă de la aproape de colţul catre drumul catre
Aradul Nou 569.28 Mureşului Arad la Felnac Pădurii Ceala manastire
49
PLAN DE MANAGEMENT
Limita dinspre
Pecica a stadionului
Semlac şi drumul de
pământ între păşune
Terasa şi agricol ce duce la
înaltă dintre Mureş, apoi drumul
Terasa Felnac şi S- Drumul de comunal Periam -
înaltă Semlac - mpetru pământ de la Periam Port urmat
Pecica şi digul de German, marginea de asamblul de
la Pecica şi apoi Aranca, calea poligonului de clădiri de la
Fond axul Mureşului ferată spre tragere ce leagă balastieră
Sâmpetru - până în dreptul Periam şi Felnacul de perpendicular pe
Gheduş 8305.69 localităţii Felnac digul Mureş Mureş
Total 17455.2
Harta acestor fonduri de vânătoare este ilustrată în Anexa 17.
O altă activitate a oamenilor şi care afectează într-o măsură importantă aria

protejată este extracţia de combustibili fosili şi resurse minerale, respectiv ţiţei, balast şi
nisip. Compania naţională Petrom S.A. deţine pe suprafaţa sitului, sau în imediata
apropiere a acestuia, cca. 50 de sonde de exploatare a ţiţeiului. Unele dintre sonde şi
unele din alte active -echipamente de suprafaţă, conducte, linii electrice, puncte de
transformare, a căror folosire nu mai este justificată din punct de vedere economic sunt
abandonate de către proprietar, fără să fie demontate, iar terenul să fie redat circuitului
iniţial. Exploatările de agregate minerale –balastierele- sunt în număr de 8 în interiorul
sitului şi una în imediata sa apropiere. Acestea sunt în proprietate privată, excepţie făcând
la balastiera Cenad care este în proprietatea Primăriei Cenad şi exploatează

agregate minerale direct din albia minoră a Râului Mureş prin aspiraţie. Prezenţa lor,
conform opiniilor reprezentanţilor Direcţiei Apelor Mureş, Sistemul de Gospodărire a
Apelor Arad, este necesară menţinerii cursului apei râului, prin decolmatare şi
recalibrare, dincolo de activitatea tradiţională. Conform opiniei declarate a Consiliului
Ştiinţific al Parcului Natural Lunca Mureşului, aceste exploatări afectează negativ
bentosul şi fitoplanctonul din Râul Mureş în mod direct prin gropile săpate în albia
minoră şi indirect prin depunerile suspensiilor solide pe fundul râului în aval de
exploatare şi care împiedică formarea bentosului.
În Parcul Natural Lunca Mureşului s-au construit locuinţe de vacanţă sau altele
asemenea în trei zone: Insula a Treia, Periam Port şi Insula Pecica. Dintre acestea doar
Insula Pecica nu are statut de intravilan, celelalte două zone fiind intravilane a Aradului,
respeciv a Periamului. Există o tendinţă de a se construi ilegal pe malurile Mureşului sau
pe insule. Astfel mulţi pescari şi-au construit sau îşi construiesc adăposturi pe insule.
Aceste construcţii conduc la reducerea habitatului favorabil a unor specii cum este vidra
sau mai nou a castorului. Sunt necesare măsuri de limitare sau chiar interzicere a lor.
2.5.4. Statutul de conservare în prezent
50
PLAN DE MANAGEMENT
Parcul Natural Lunca Mureşului are regim de arie protejată cu scop de protecţie şi
conservare a unor elemente naturale cu valoare deosebită, cu posibilitatea vizitării în
scopuri ştiinţifice, educative şi turistice.
Ţinând cont de faptul că habitatele şi speciile din Parcul Natural Lunca Mureşului
se găsesc, în cea mai mare parte, într-un stadiu favorabil de conservare, marile obiective
din sit se concentrează în special pe păstrarea suprafeţelor actuale sau a numărului actual
de exemplare. Totuşi, în ceea ce priveşte habitatele, anumite suprafeţe sunt ocupate cu
specii forestiere exotice introduse în cultură prin plantaţii. Aceste habitate, chiar dacă se
găsesc amplasate în zone cu habitate naturale, sunt considerate antropohabitate,
necesitând măsuri speciale de management pentru a le transforma în habitate naturale
ocupate de specii care se găsesc în arealul lor natural. Speciile exotice introduse în
cultură prin plantaţii sunt: nucul negru -Juglans nigra, chiparosul de baltă -Taxodium
distichum, plopul euroamerican -Populus x euroamericana, salcâmul japonez -Sophora
japonica, catalpa -Catalpa bignonioides, arborele de plută -Phelodendron amurense,
salcâmul -Robinia pseudacacia, mălinul american -Prunus serotina şi speciile
subspontane: arţarul american -Acer negundo şi amorfa -Amorpha fruticosa.
Habitate de interes Structura si Statut de

comunitar funcţionalitatea conservare
Ape stătătoare oligotrofe Reprezentat de braţele favorabil
până la mezotrofe cu moarte ale Mureşului şi de
vegetaţie din Littorelletea bălţile şi mlaştinile din teren
uniflorae şi /sau Isoëto- deschis, în special din
Nanojuncetea zonele Ceala şi Bezdin
Lacuri eutrofe naturale cu Favorabil
vegetaţie tip
Magnopotamion sau
Hydrocharition
Lacuri distrofice şi iazuri Favorabil
Râuri cu maluri nămoloase Reprezentat de Râul Mureş, Favorabil, cu excepţia
cu vegetaţie de 1300 ha, 88 km în aria zonelor de lucru ale
Chenopodion rubri şi protejată balastierelor şi
Bidention consolidărilor de mal
Tufărişuri subcontinentale Răspândite în special între Favorabil
peri-panonice Felnac şi Secusigiu
Comunităţi de lizieră cu Pe ambele maluri ale Favorabil
ierburi înalte higrofile de Mureşului de la Arad la
la nivelul câmpiilor, până la Nădlac şi doar pe malul
cel montan şi alpin stâng de la Nădlac la Cenad
Pajişti aluviale din Cnidion În special între Felnac şi Favorabil
dubii Secusigiu
Pajişti de altitudine joasă - În special între Felnac şi Favorabil
Alopecurus pratensis, Secusigiu
Sanguisorba officinalis
Păduri ripariene mixte cu Habitatul este în Nefavorabil
51
PLAN DE MANAGEMENT
Quercus robur, Ulmus general grupat şi

laevis, Fraxinus excelsior
este răspândit în toate cele
sau Fraxinus
şase unităţi de producţie. 15
angustifolia,din lungul
% din suprafaţa acoperită
marilor râuri -Ulmenion este reprezentată de
minoris antropohabitate cu potenţial
de revenire la forma
naturală
Zăvoaie cu Salix alba şi Ocupă suprafeţe compacte Favorabil
Populus alba în lungul Râului Mureş, dar
şi suprafeţe mai mici printre
suprafeţe ocupate de
habitatul 91F0
2.5.5 Turism şi facilităţi de turism
2.5.5.1. Căi de acces în Parcul Natural Lunca Mureşului
În ceea ce priveşte accesul turiştilor, întregul parc oferă o accesibilitate

ridicată, principala intrare fiind însă Pădurea Ceala din imediata apropiere a Municipiului
Arad.
Punctele de acces în PNLM sunt situate:
• în partea de vest la: nu există

• în partea de nord la: drumul comunal DC 100A, drumul comunal DC 96A,
drumul forestier Ceala, mai multe drumuri de exploatare agricole;
• în partea de sud la: DC 100A -Sâmpetru German – Pecica, DC 100B -
Munar – Mănăstirea Bezdin, DC 30, DJ 682E -Sâmpetru Mare – Igriş, mai
multe drumuri de exploatare agricolă
• in partea de est: Strada Mărului din Municipiul Arad
Drumurile şi modalităţile de acces sunt detaliate la secţiunea 2.1.1.
2.5.5.2. Facilităţi. Posibilităţile de cazare
Posibilităţile de cazare în parc sau în apropiere sunt următoarele

Cabana /Pensiunea Acces
Centrul de vizitare Ceala Drumul Ceala
Punct de informare Pecica E7
Punctul de Informare Cenad Din localitatea Cenad
Pensiunea Maria Din localitatea Bodrogul Vechi
Pensiunea Petrom Din localitatea Călugăreni
52
PLAN DE MANAGEMENT
În PNLM există 6 trasee turistice, care oferă posibilităţi de turism celor iubitori
de drumeţie. Trei din ele sunt pentru biciclete, Traseul Ceala, Traseul Arad Pecica,
Traseul Arad – Cenad. Există, de asemenea, două trasee de drumeţie -E7 şi Arad –
Bezdin şi un traseu pentru canoe. Harta traselor turistice se află în Anexa 14 şi 15.
Reducerea impactului negativ al turismului asupra Parcului se asigură prin
regulile de vizitare incluse în regulamentul ariei protejate.
2.5.5.3. Categorii de vizitatori
În ceea ce priveşte vizitatorii, în Parcul Natural Lunca Mureşului se disting mai

multe categorii, diferenţiate în funcţie de motivul /interesul principal.
Tabel 2.5.6.4.a. Categorii principale de vizitatori
Nr. Categoria de Zonele Interesul

Crt. vizitatori cele mai utilizate major
1 Cercetători Centrul de vizitare Documentare,
Ceala, Punctele de cercetare
informare turistică
de la Pecica şi
Cenad
2 Vizitatori cu Cabana lac, Odihnă /recreere,
autoturisme Pensiunea Zori de asociate frecvent
zi, Pensiunea Mc cu
Don un picnic, la un loc
de campare sau la
cabană
3 Turişti ocazionali Râul Mureş Excursii, recreere,
picknic,
4 Drumeţi şi cicloturişti Ceala, Arad - Natura
Pecica
2.5.5.4. Obiective turistice în Parcul Natural Lunca Mureşului
Principalele obiective turistice sunt:

Balta cu nuferi de la Bezdin;
Mănăstirea Hodoş-Bodrog;
Mănăstirea Bezdin;
Balta Mortăreţ din Zona Ceala;
Insula a Treia din Zona Ceala;
Periam Port.
2.5.6 Facilităţi pentru activităţi educative
53
PLAN DE MANAGEMENT
Parcul Natural Lunca Mureşului colaborează cu Inspectoratul Şcolar Judeţean

Arad, organizaţii ne-guvernamentale şi universităţi, organizând acţiuni tematice privind
evenimentele anuale legate de natură, cum ar fi Ziua Pământului, Ziua Parcurilor, Luna
Pădurii, Ziua Păsărilor, precum şi activităţi practice cu rol de educaţie şi conştientizare.
În domeniul activităţilor educative Parcul Natural Lunca Mureşului realizează
programe educative cu ajutorul voluntarilor, în special a voluntarilor Peace Corps şi
colaborează cu şcoli din Arad şi organizaţii ne-guvernamentale pentru realizarea de
programe educative pentru ocrotirea PNLM şi a naturii.
Parcul Natural Lunca Mureşului elaborează broşuri tematice pe probleme de
conservare şi de conştientizare a publicului privind rolul Parcului Natural Lunca
Mureşului în conservarea biodiversităţii specifice Luncii Mureşului.
Parcul Natural Lunca Mureşului dispune de bibliografie pe tema educaţiei de
mediu, cu exemple practice de exerciţii în natură, utilizabile în programele educative.
Dotarea existentă, care permite realizarea de materiale folosite la prezentări cu
scop educativ şi de conştientizare publică, este formată din tehnică de calcul şi programe
grafice, camere foto şi video digitale, proiector multimedia.
2.5.7 Cercetare şi facilităţi de cercetare
Administraţia PNLM deţine un laborator dotat cu aparatură de cercetare nouă şi

performantă. Şi în alte zone din PNLM există o reţea de puncte de observare-
cercetare, dar şi alte echipamente importante:
• observatorul ornitologic “Andras Libus”;
• două staţii meteo automatizate;
• echipamente portabile de monitorizare a solului şi apei;
• staţie mobilă automatizată de monitorizare a aerului;
• numeroase echipamente de prelevare de probe;
• colare GPS pentru monitorizarea mamiferelor;
• două bărci cu motor.
În Parc se realizează numeroase studii şi cercetări, iniţiate şi coordonate de

cercetători de la diverse institute şi universităţi din ţară, uneori în colaborare cu instituţii
şi cercetători din străinătate.
Pe viitor se preconizează realizarea unor studii pentru: identificarea suprafeţelor
degradate -numai antropice, şi recomandarea unor soluţii şi acţiuni de reconstrucţie
ecologică a acestora; iniţierea unui studiu fizico-geografic la nivelul întregului parc etc.
54
PLAN DE MANAGEMENT
Capitolul 3. EVALUĂRI ŞI AMENINŢĂRI

3.1 EVALUARE PENTRU BIODIVERSITATE ŞI PEISAJ
Râul Mureş este factorul major al ariei protejate care influenţează toate celelalte
elemente. Bazinul hidrografic Mureş are o suprafaţă de 29,500 km2 iar lungimea cursului
principal este de 749 km, din care pe teritoriul României 27,890 km2 şi respectiv 761 km
lungime, fiind cel mai lung curs de apă intern şi unul din cei mai semnificative râuri ale
bazinului carpatic. Mureşul se scurge în bazinul Transilvaniei în direcţia vestică şi se
varsă în Tisa la Szeged. Pe teritoriul parcului Mureşul are o lungime de 88 km şi o lăţime
medie de 120 m. De-a lungul timpului a suferit o serie de transformări naturale, dar din
păcate şi multe artificiale determinate de om. Ele au fost efectuate cu proponderenţă în
secolul al XIX –lea când s-au construit digul din partea sudică a Mureşului de la Felnac
până la Szeged, precum şi în partea nordică de la Arad până la Pecica. Diguri
asemănătoare au fost construite şi în secolul al XX-lea de la Semlac la Nădlac. Ele au fost
construite atât în apropierea albiei minore -pe sectorul cuprins între Periam Port şi Cenad,
sau la distanţă mai mare de acesta -sectorul cuprins între Arad şi Pecica. Această
îndiguire a fost urmată în secolul al XIX -lea de numeroase tăieri de meandre cum au fost
cele din apropiere de Pecica, Semlac sau Cenad. Consecinţele au fost: coborârea cu un
metru a nivelului apelor mari, scurtarea traseului albiei cu circa 90 km între Lipova şi
confluenţa cu Tisa, creşterea pantei de la 0.14 la 0.21, iar viteza apei a crescut de la
0.24m/s înainte de 1845 la 0.73m/s în 1872 şi la 0.8m/s în prezent. Tot în secolul al XIX-
lea au fost efectuate consolidări de maluri şi numeroase decolmatări ale albiei pentru
permiterea navigaţiei. Amenajările hidrotehnice au fost continuate cu numeroase
desecări, cum sunt cele din zona Felnac – Secusigiu, şi consolidări de maluri la Arad,
Pecica, Semlac. Chiar şi în ultimii ani, deşi era instituit regimul de arie protejată au fost
efectuate consolidări de maluri în zona Bodrogul Nou, şi s-a solicitat şi consolidarea
malului nordic din aceeaşi zonă lângă localitatea Bodrogul Vechi.
În cadrul Parcului Natural Lunca Mureşului există o multitudine de ecosisteme:
forestiere, acvatice pe cursul râului Mureş sau ape stătătoare, îmbinate cu suprafeţe mai
mari sau mai mici de pajişti şi păşuni. Toate acestea alcătuiesc un sistem natural tipic
zonelor umede.
Până în prezent prin puţinele studii care s-au efectuat s-a evidenţiat faptul că
există multe specii atât din floră cât şi din faună care sunt protejate la nivel naţional şi
internaţional. Plantele sunt reprezentate prin peste 1000 de specii lemnoase sau ierboase.
Amintim câteva specii protejate: Marsilea quadrifolia -trifoiaş de baltă, Asplenium
adulterinum -feriguţă, ruginiţă, Echium russicum -capul şarpelui, Cirsium
brachycephalum -pălămidă, Galanthus nivalis -ghiocel alb.
55
PLAN DE MANAGEMENT
Zona cuprinde un segment cu meandre ale râului Mureş cu bucle aproape

închise precum braţele moarte. Aceste meandre conţin ecosisteme naturale sau
cvasinaturale -forestiere, cum sunt cele de plop sau asociaţii de frasin şi plop acoperite în
mare parte de viţă de vie sălbatică sau alte plante căţărătoare. Astfel de arborete se mai
pierd datorită activităţii forestiere.
Există mai multe tipuri de păduri: păduri subatlantice şi mediteraneene de
stejar, păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior, păduri ripariene mixte cu
Quercus robur, Fraxinus angustifolia de-a lungul Mureşului, zăvoaie cu Salix alba şi
Populus alba. Se întrepătrund printre habitatele forestiere comunităţi de lizieră cu ierburi
înalte, higrofile. Tipuri de habitate mai importante: Tufărişuri subcontinentale peri-
panonice si Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior -Alno-Padion,
Alnion incanae, Salicion albae. Statutul de conservare al acestora este destul de bun, dar
datorită situaţiei economice precare precum şi a permanentei nevoi de resurse de lemn a
populaţiei din preajma sitului, există tot timpul un factor de presiune asupra lor.
În trecut, modul de gospodărire a pădurilor promova înfiinţarea de plantaţii
exotice. Astfel, pe lângă speciile autohtone de arbori au fost introduse treptat, specii
exotice cum sunt: plop american, nuc american, frasin american. În prezent se doreşte,
pentru o mai bună conservare şi o restaurare a diversităţii de esenţe forestiere autohtone,
cu structuri şi clase de vârstă diversificate să nu se mai planteze specii exotice în sit, să se
promoveze regenerările naturale şi utilizarea resurselor lemnoase în limita capacităţii de
susţinere a pădurii, pentru a menţine funcţiile protective ale pădurii.
În afară de habitatele forestiere, parcul deţine şi alte habitate de mare
valoare cum sunt: păşuni, fâneţe, pajişti, ecosisteme acvatice, pe cursuri de apă sau ape
stătătoare. Pajiştile cu Allopecurus pratensis şi Sanguisorba officinalis, prezintă un grad
mare de accesabilitate. Nu există un studiu privind păşunile, capacitatea de suport a
acestora, determinarea stării de degradare a acestora din punctul de vedere al
biodiversităţii sau al categoriilor de animale admise în zonă. Necunoaşterea tuturor
proprietarilor de păşuni ar putea avea efecte negative asupra parcului, deoarece nu se
poate şti cu exactitate cum aceştia folosesc terenul aflat în proprietate. Cositul iraţional ar
putea distruge locul de cuibărit al păsărilor.
Parcul a fost desemnat Sit natura 2000 şi pentru păsări. Cele aproximativ
200 de specii de păsări – multe fiind protejate prin tratate la nivel naţional şi
internaţional, sunt vieţuitoarele care au fost cel mai mult studiate până acum în parc.
Datorită faptului că parcul este şi loc de staţionare pentru păsările migratoare aflate în
pasaj, protejarea şi conservarea acestuia este un obiectiv foarte important pentru
menţinerea biodiversităţii avifaunei.
O altă grupare taxonomică mai puţin studiată o reprezintă nevertebratele. S-au
făcut unele studii asupra odonatelor dar celelalte nevertebrate nu au fost descrise. Pe
teritoriul Parcului Natural Lunca Mureşului au fost identificate un număr de 36 specii de
libelule. Prezenţa speciilor Coenagrion ornatum şi Ophiogomphus cecilia este
importantă, deoarece conform directivei 92/43/EEC necesită desemnarea de zone
speciale de conservare. Libelulele s u nt insecte exclusiv prădătoare: ca adulţi în mediul
aerian şi ca larve în cel acvatic. In lumea insectelor ele se află în fruntea lanţului trofic,
motiv pentru care în corpul acestora se pot acumula cantităţi mari din unele substanţe
servind ca indicatori ai poluării.
56
PLAN DE MANAGEMENT
Au fost identificate în parc şi 27 de specii de insecte galigene, ele aparţinând

familiilor Aphididae, Cecidomyiidae, Cynipidae, Eriophyidae, Phylloxeridae şi
Tenthredinidae. În urma studiului amintit, s-a constatat că planta gazdă afectată în
proporţia cea mai mare de către atacuri ale paraziţilor galigeni este stejarul -Quercus
robur. Dintre cele mai cunoscute şi des întâlnite specii galigene din parc amintim
Andricus hungaricus, Andricus quercuscalicis, Andricus kollari care provoacă
producerea unor gale lemnoase pe stejar, Cynips quercusfolii – pe frunzele stejarului,
Tetraneura ulmi ce provoacă gale pe frunzele de ulm -Ulmus minor, Pemphigus
spyrothecae - pe peţiolul frunzelor de plop negru.
De asemenea, cu siguranţă că arealul multor specii în urma unor cercetări
ulterioare se va dovedi a fi mult mai mare. Dintre nevertebratele descrise s-a constatat că
unele sunt protejate la nivel european cum este de exemplu rădaşca.
Fauna de mamifere mari este bine reprezentată de populaţii de cerb lopătar,
carpatin şi mistreţ. Din păcate cerbul lopătar este specia de interes vânătoresc cea mai
răspândită în defavoare cerbului comun şi a căpriorului. Specii de mamifere protejate:
• chiroptere - Eptesicus serotinus, Myotis daubentoni, Pipistrellus sp., Plecotus
auritus
• rozătoare - Micromys minutus, Muscardinius avellanarius, Spermophilus
citellus, Castor fiber -castor
• erbivore - Capreolus capreolus, Cervus elaphus -cerb, Dama dama -cerb
lopătar
• carnivore - Felis silvestris -pisica sălbatica, Lutra lutra -vidra, Martes martes,
Mustela erminea.
Herpetofauna este bogată dat fiind caracterul umed al luncii Mureşului. Specii de
reptile si amfibieni protejate: Coronella austriaca -şarpele de alun, Natrix natrix -şarpele
de casa, Natrix tesselata -şarpele de apă, Lacerta agilis -şopârla cenuşie, Lacerta viridis -
guşter, Anguis fragilis -năpârca, Emys orbicularis, Bombina bombina sp., Bufo sp. -
broasca râioasa, Hyla arborea -brotăcel, Pelobates fuscus -broasca săpătoare, Rana sp.,
Triturus sp. -tritoni.
Cele 50 de specii de peşti aflate atât în râul Mureş cât şi în braţele moarte
ale acestuia fac din sit cel mai bogat segment al Mureşului, din punct de vedere al
ihtiofaunei. Din păcate braconajul piscicol sau introducerea unor specii exotice din
pescării au scăzut calitatea populaţiilor de peşti din râu. O influenţă negativă
semnificativă asupra populaţiilor de peşti o constituie şi activitatea de extracţie de
agregate minerale. Populaţiile de peşti sunt afectate şi de deversările ilegale de diverse
substanţe poluante, care în cea mai mare parte provin din Oraşul Arad. Prin reconstrucţia
ecologică a braţelor moarte ale Mureşului şi racordarea acestora la râul Mureş se pot
îmbunătăţi locurile în care anumite specii se vor putea reproduce.
În ecosistemele de luncă nu mai există sectoare cu vegetaţie naturală de luncă
neafectată de impactul uman. Biodiversitatea acestor ecosisteme este bogată, atât ca
specii, cât şi ca biocenoze. Datorită influenţei factorilor antropici, o serie de taxoni
floristici şi faunistici se află pe cale de dispariţie.
În lunca Mureşului inferior vieţuiesc multe specii periclitate şi vulnerabile,
incluse în Cartea Roşie a vertebratelor, cum ar fi: vidra -Lutra lutra, cormoranul mic -
Phalacrocorax pygmeus, stârcul galben -Ardeola ralloides, egreta mare -Egretta alba,
ţigănuşul -Plegadis falcinellus, lopătarul -Platalea leucorodia.
57
PLAN DE MANAGEMENT
Sub influenţa presiunii antropice, in special in a doua jumătate a secolului trecut,

numărul total de specii din ecosistemele acvatice şi palustre s-a redus, din componenţa
hidrofaunei fiind eliminate unele specii de protozoare, rotifere, crustacee, moluşte,
insecte acvatice şi peşti. Au devenit rare specii de peşti ca anghila -Anguilla anguilla,
cega -Acipenser ruthenus, mreana -Barbus barbus, scobarul -Chondostroma nasus,
fusarul -Zingel sp., dar care acum datorită reducerii poluării şi-au revenit ca populaţii.
Ecosistemele agricole constituie o mare parte din teritoriul extraforestier, în ele
predominând agrofitocenozele cerealiere -grâul, orzul, porumbul, legumicole -roşiile,
varza, ceapa, castravetele, de culturi tehnice şi furajere -lucerna. Exploatarea nechibzuită
a terenurilor agricole a cauzat degradarea hidrică a solului.
În agrocenoze predomină rozătoarele care s-au adaptat bine, au destulă hrană şi
efectivul lor este în continuă creştere. În teren deschis cuibăresc: ciocârlia -Alauda
arvensis, ciocârlanul -Galerida cristata, codobatura albă -Motacilla alba, fâsa de câmp -
Anthus campestris.
Pe timp de iarna, in perioada pasajului, aceste ecosisteme sunt frecventate şi de
reprezentanţii altor grupe de păsări -acvatice, răpitoare de zi.
În concluzie zona prezintă o bogată diversitate de specii şi ecosisteme tipice
pădurilor de luncă joasă, oferind oportunităţi de integrare a obiectivelor de menţinere a
biodiversităţii cu cele referitoare la cultură, tradiţie, turism.
3.2 EVALUAREA MANAGEMENTULUI TERENURILOR ŞI A

EXPLOATĂRII RESURSELOR NATURALE
Silvicultura şi exploatarea forestieră, reprezintă unele dintre principalele activităţi

de pe teritoriul ariei protejate.
Pădurile din zona parcului erau în cea mai mare parte păduri regale înainte de
secolul al XX-lea. Ele au devenit apoi proprietatea statului, fiind gospodărite până la
mijlocul secolului de Ocolul Silvic Iuliu Moldovan şi Ocolul Silvic Ceala. O parte mică
din suprafaţa acestor păduri erau în proprietate publică locală -Secusigiu, Munar, sau în
proprietatea bisericii ortodoxe sârbeşti. Suprafaţa acestor pădurii s-a redus mult de-a
lungul secolului XX în special lângă Arad -în partea nordică a digului de protecţie, până
către actualul aeroport, dar şi lângă actualul trup de pădure de la Semlac.
Este de menţionat faptul că întreaga suprafaţă păduroasă din fondul forestier este
inclusă în grupa I de protecţie -vegetaţie forestieră cu funcţii speciale de protecţie.
Pădurile gospodărite de ocoalele silvice Iuliu Moldovan şi Timişoara sunt în mare
majoritate în proprietatea statului. Astfel doar 60,0 de ha, din 6156,1 ha fond forestier
gospodărit de Ocolul Silvic Iuliu Moldovan, sunt în proprietatea Bisericii Ortodoxe
Române, restul fiind în proprietatea statului. Ocolul Silvic Timişoara gospodăreşte 313,6
ha fond forestier, din care cca. 280 ha sunt în proprietatea Comunei Cenad, iar restul în
58
PLAN DE MANAGEMENT
proprietatea statului român. Există aşadar doar trei proprietari de păduri, dar în proporţie
de 95% -6140 ha acestea sunt proprietate publică de stat, 4% -280 ha proprietate publică
locală şi 1% -60 ha proprietate privată. Cele 6470 ha de fond forestier cuprind un volum
total de 1.275.000 mc de material lemnos. Speciile cele mai răspândite sunt frasinul de
luncă -Fraxinus angustifolia - 37% şi stejarul -Quercus robur – 33%, dar acesta din urmă
se găseşte într-un regres permanent în dauna frasinului.
Pădurile gospodărite de cele două ocoale silvice au fost în trecut intens
împădurite cu arborete exotice cum este nucul negru -Juglans nigra, plopul euroamerican
-Populus euroamericana, salcâmul -Robinia pseudacacia, la care s-au adăugat în
proporţii mai mici specii indigene din afara arealului - cerul -Quercus cerris şi pinul -
Pinus sylvestris sau specii exotice plantate în mod experimental - chiparosul de baltă -
Taxodium distichum, ienupărul de Virginia -Juniperus virginiana, salcâmul japonez -
Sophora japonica, arborele de plută -Phelodendron amurense, catalpa -Catalpa speciosa.
Odată cu declararea zonei ca arie protejată împădurirea cu specii exotice sau indigene din
afara arealului s-a diminuat foarte mult, dar în continuare sunt cazuri de plantare a
nucului negru şi a cerului. Specia de arbori cea mai invazivă care duce la înlocuirea
arboretelor indigene de stejar, frasin, plop şi salcie este arţarul american -Acer negundo
care prin sămânţa dusă de râul Mureş a înlocuit astfel de arborete situate pe insule sau
malurile Mureşului.
În cea mai mare parte arboretele din Lunca Mureşului reprezintă habitate de
interes comunitar, în proporţie de 95% din suprafaţa împădurită. Din anul 2007 suprafaţa
Parcului Natural Lunca Mureşului a devenit şi Sit natura 2000, respectiv sit de importanţă
comunitară în care habitatele şi speciile asociate trebuie păstrate în stare favorabilă de
conservare. Pentru aceasta trebuie realizată o monitorizare a statutului de conservare a
habitatelor luându-se în considerare structura şi funcţionalitatea specifică a habitatului.
În cazul în care mai mult de 25% din suprafaţa acoperită de habitat are un statut structural
şi funcţional defavorabil, statutul de conservare va fi considerat nefavorabil total
neadecvat. Pentru aprecierea statutului de conservare sunt urmărite speciile existente şi
alţi indicatori, cum ar fi speciile de nevertebrate care sunt legate de prezenţa lemnului
uscat, sau alte specii asociate acestui tip de habitat.
Pădurile din Parcul Natural Lunca Mureşului corespund în proporţie de 95% la
două tipuri de habitate forestiere de interes comunitar 92A0 - Galerii cu Salix alba şi
Populus alba, 91F0 - Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior
sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii -Ulmenion minaris. Restul suprafeţei
constituie arborete artificiale, în cea mai mare parte împădurite cu specii indigene tipice
habitatelor de mai sus. Deci chiar şi acestea pot fi încadrate în habitatele menţionate mai
sus, dar cu un statut de conservare nefavorabil, total inadecvat.
Tratamentele care sunt aplicate în aceste păduri sunt:
Tratamentul tăierilor progresive;
Tratamentul tăierilor de conservare;
Tratamentul crângului simplu
Se apliclă şi tăierile rase sau de substituire în unele zone împădurite.
Tăierile de conservare -lucrările speciale de conservare, sunt aplicate în cea mai
mare parte în Pădurea Ceala de lângă Municipiul Arad. Ele se aplică în arboretele
exceptate de la tăierile de produse principale, în scopul menţinerii stării de sănătate,
pentru îmbunătăţirea continuă a exercitării funcţiilor de protecţie şi crearea condiţiilor de
59
PLAN DE MANAGEMENT
instalare şi dezvoltare a seminţişurilor existente. Se constată că doar în cazuri singulare se

depăşesc volumele stabilite prin amenajament -30A – 215 mc faţă de 91 mc cât prevedea
amenajamentul. În cazul în care arboretele au o consistenţă redusă prin amenajamentele
silvice s-a propus ca tot arboretul din subparcela respectivă să fie eliminat în cursul
deceniului prin una sau maximum două tăieri. Astfel de situaţii s-au întâlnit în
subparcelele: 30B -1,3 ha – 279 mc, 30I -6,8 ha – 795 mc, 33F -5,7 ha – 496 mc, 33H -
1,1 ha – 187 mc, 34L -2,2 ha – 210 mc, 34V -1,5 ha – 237 mc. Astfel de tăieri au fost
realizate chiar la marginea drumului forestier Ceala -30B şi 30I sau în apropierea
Centrului de vizitare Ceala -34V, într-o zonă intens vizitată de turişti. Suprafeţele
respective au fost împădurite în proporţie majoritară artificial, uneori chiar cu specii
exotice.
Cu toate că stejarul se găseşte într-un regres la lucrările de împădurire artificială
nu este promovat cu preponderenţă nici măcar în cazurile în care arboretul exploatat a
fost în cea mai mare parte compus din stejar.
La majoritatea lucrărilor silvice sunt abandonate deşeuri în pădure.
Localnicii care adună vreascuri şi uscături intră des în pădure contribuind astfel la
deranjarea faunei.
Tăieri ilegale de vegetaţie lemnoasă se întâlnesc destul de frecvent în parc. Ele se
practică atât în fondul forestier proprietate a statului, dar mai ales pe terenurile cu
vegetaţie forestieră din afara fondului forestier, aflate în cea mai mare parte în
proprietatea autorităţilor publice locale -consilii locale.
Exploatarea forestieră se face deseori în perioadele în care solul este îmbibat cu
apă conducând la realizarea de ogaşe. Deseori în urma acestor exploatări care se
realizează în apropierea traseului de biciclete, traseul este deteriorat prin transportul
lemnului sau prin abandonarea temporară a materialului lemnos pe acest traseu.
Arboretele din fondul forestier din Parcul Natural Lunca Mureşului sunt parcurse
co o serie de lucrări conform amenajamentelor silvice. Astfel se execută numeroase tăieri
de igienă şi lucrări de îngrijire a arboretelor tinere -degajări, curăţiri, rărituri, elagaj
artificial.
O altă activitate principală este agricultura, având în vedere şi suprafaţa mare a
terenurilor arabile din zonă -cca. 6200 ha aflate în mare majoritate în proprietate publică
privată. Principalele culturi sunt porumbul, grâul, floarea soarelui, pepenele verde şi roşu.
Suprafaţa mare ocupată şi de păşuni -cca. 1700 ha face ca păşunatul să reprezinte
una dintre activităţile principale din zonă. Cele mai mari efective se înregistrează la
ovine, efective mult mai reduse sunt cele de vaci sau cai. În zona protejată sunt mai
multe stâne construite, iar efectivele de oi sunt apreciate la 30.000 de capete, iar de vaci
la cca. 4.000 de capete.
Suprafaţa ocupată de luciu de apă -cca. 1.400 ha determină ca şi pescuitul să fie o
activitate principală. Se practică doar pescuitul sportiv şi în principal pe râul Mureş şi mai
puţin pe bălţile, canalele sau pe Pârâul Aranca. Cazurile de braconaj sunt destul de
frecvente şi constau în pescuitul în perioada de prohibiţie, în folosirea unor echipamente
şi unelte interzise -vârşe, plase, greblă. În ultimul timp tot mai frecvent este pescuitul cu
curent electric care aduce mari prejudicii efectivelor de specii de peşte. Pe lângă aceasta,
nu se respectă prevederile legale de a se pescui cu permis de pescuit, doar cu două undiţe
pe pescar şi nici dimensiunile minime de reţinere a speciilor de peşti. Dimensiunile
minime şi speciile protejate de peşti nu sunt cunoscute de către pescari. În cazul crapului
60
PLAN DE MANAGEMENT
fitofag –buşă-, se practică pescuitul cu barca cu motor, zgomotul acestuia făcând ca peştii
să sară uneori în ambarcaţiune. Este de remarcat scăderea efectivelor de somn, tot mai
mulţi pescari plângându-se că nu se mai pescuieşte somn de dimensiuni mari pe Mureş.
Una din cauze este braconajul, a doua lipsa unor măsuri de repopulare a Mureşului, şi nu
în ultimul rând, amplificarea extragerilor de balast şi nisip din albia minoră a Mureşului,
de-a lungul ultimilor ani.
Extracţia de ţiţei este de asemenea o activitate foarte profitabilă în această zonă,
existând cca. 50 de sonde prin care ţiţeiul se extrage prin pompare de la mari adâncimi.
Ele sunt amplasate atât în partea nordică a Mureşului, cât şi în partea sudică a acestuia, în
interiorul pădurii, dar şi pe terenurile agricole din interiorul parcului. Sunt concentrate în
zona Sâmpetru German la sud şi Bodrogul Vechi la nord. Pentru transportul ţiţeiului
există o conductă supraterană prin care ţiţeiul este transportat din partea sudică a
Mureşului în partea nordică în apropiere de localitatea Pecica.
Apa sărată folosită în procesul de extracţie a ţiţeiului poate afecta negativ pânza
freatică. De asemenea se constată că nu există beciuri betonate cu grătar la toate sondele,
există încă habe şi instalaţii de suprafaţă la sondele abandonate, nu toate echipamentele în
mişcare sunt prevăzute cu gard metalic de protecţie şi la majoritatea sondelor există
scurgeri locale de ţiţei.
Recoltarea fructelor de pădure şi a ciupercilor s-a făcut din cele mai vechi timpuri
de către populaţia locală, fără a periclita în vreun fel răspândirea acestor specii. Nu există
o recoltare a acestora în scop comercial. Sunt cazuri izolate în care se recoltează şi melci
şi trufe din această zonă.
Până la constituirea Parcului Natural Lunca Mureşului, recoltarea speciilor de
interes cinegetic şi gospodărirea vânatului s-au făcut de pe toată suprafaţa actualului parc.
În prezent, prin OUG nr. 57/2007, vânătoarea în zona de conservare integrală este
interzisă. Există în interiorul ariei protejate efective foarte mari de cerb lopătar, căprior şi
mistreţ. Mai puţin numeroase sunt efectivele de cerb comun. Fauna cinegetică de
dimensiuni mici este reprezentată de iepuri, fazani, potârnichi şi raţe sălbatice. La
carnivore există efective numeroase de vulpi şi doar câteva exemplare de pisică sălbatică.
În zonă nu a mai fost semnalat în ultimii ani râsul sau lupul.
Sunt întâlnite efective numeroase de cerb lopătar, specie alohtonă, care s-a
răspândit foarte mult în zonă, care în concurenţa pentru teritoriu a determinat şi regresul
cerbului comun care este mult mai căutat de vânători pentru trofeele sale. Cerbul lopătar -
Dama dama reprezintă o specie care nu exista acum câţiva zeci de ani în această zonă,
explicaţia pentru răspândirea ei este dată de migrarea speciei din zona Chişineu Criş,
unde există cel mai mare efectiv de cerb lopătar din România sau prin migrarea acestei
specii din Ungaria, unde, de asemenea, efectivele sunt foarte numeroase.
Şi în cadrul acestei activităţi sunt semnalate cazuri de braconaj, realizate prin
vânarea fără autorizaţie de vânătoare, în afara sezonului de vânătoare sau vânarea
folosind farurile sau alte lumini artificiale pe timp de noapte şi din maşină.
Se spune că zona ascunde şi izvoare de apă termală descoperite în zona Bezdin
sau Pecica, dar nu există informaţii concrete privind acest aspect.
O altă activitate care se practică în zonă este cea de extragere de balast şi nisip din
albia minoră a Mureşului. Extracţia de agregate minerale –balastierele, de pe Mureş
reprezintă o activitate controversată din momentul în care Parcul Natural Lunca
Mureşului a fost desemnat ca arie protejată. În general materialul extras este unul compus
61
PLAN DE MANAGEMENT
din sortimente de dimensiuni mici –nisip- în proporţie de 80 %. Administraţia Naţională

„Apele Române” susţine că intervenţiile respective în albia în care Mureşul curge în mod
obişnuit sunt necesare, deoarece împiedică eroziunea malurilor, asigură secţiunea
normală de scurgere prin decolmatarea albiei minore. Pe de altă parte, specialişti în
biodiversitate, dar nu numai, susţin că extracţiile respective au un impact semnificativ.
Exploatarea acestor resurse s-a desfăşurat până acum pe bază de licenţe şi permise
de exploatare pentru care erau obţinute sau nu autorizaţii de mediu. Firmele care
desfăşoară această activitate doresc prelungirea acestor autorizaţii de mediu care au
expirat, dar acest lucru nu este posibil fără acordul administraţiei ariei protejate. În urma
unei dezbateri pe această temă, membrii Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Lunca
Mureşului au hotărât în 29 martie 2007 ca administraţia parcului să nu avizeze favorabil
desfăşurarea acestei activităţi în aria protejată. Totuşi, după şedinţa de consiliu
consultativ din data de 27 martie 2008, s-a convenit permiterea desfăşurării acestei
activităţi pentru perimetrele în care există un permis sau o licenţă de exploatare, dar
acordul să fie dat în funcţie de studiul de impact care să vizeze biodiversitatea.
Dincolo de impactul acestora asupra mediului fizic, punerea în mişcare a
particulelor fine, în timpul extragerilor de agregate minerale, poate provoca o creştere a
turbidităţii apei dăunătoare biodiversităţii. Potenţialele consecinţele ale acestui fenomen
sunt:
• degradarea calităţii apei -scăderea proceselor de autoepurare prin
diminuarea biomasei şi tulburare;
• asfixierea a numeroase nevertebrate acvatice, exigente la nivelul de
oxigen, care participă activ la procesul de autoepurare;
• asfixierea vegetaţiei acvatice agravează în plus deficitul de oxigen;
• diminuarea biomasei cursurilor de apă;
• prejudicii asupra indivizilor cauzate de materia fină în suspensii.
În acest moment sunt deschise 8 perimetre de exploatare în Parcul Natural Lunca
Mureşului care sunt gestionate de 7 firme de exploatare, dintre care doar una este în
proprietatea Consiliului Local Cenad, restul fiind firme private: SC Cave Perino SRL cu
un perimetru de exploatare la Zădăreni, SC Pab Vam SRL cu perimetrul de exploatare la
Felnac, SC GP COM SRL cu peimetrul de exploatare la Bodrogul Nou, SC Bender & CO
SRL cu perimetre de exploatare la Periam Port şi Igriş, SC Cimvest SRL cu perimetre de
exploatare la Pecica şi Consiliul Local Cenad cu perimetru de exploatare la Cenad. Doar
în perimetrul de exploatare de la Cenad, balastul şi nisipul este extras prin aspiraţie, în
rest exploatarea are loc prin dragare, în fâşii longitudinale de-a lungul deponiilor -
plajelor, la adâncime de 1 m deasupra talvegului.
3.3 EVALUAREA DEZVOLTĂRII RURALE DURABILE, CONSERVĂRII

TRADIŢIILOR, A ELEMENTELOR ISTORICE ŞI ARHEOLOGICE
Dezvoltarea socio economică rurală are ca scop creşterea durabilă a

productivităţii individuale, comunitare şi instituţionale, ceea ce poate duce la asigurarea
unor venituri mai mari pentru localnici. Programele de dezvoltare au în vedere
62
PLAN DE MANAGEMENT
schimbarea condiţiilor fundamentale, ceea ce necesită timp îndelungat. Sunt dezvoltate

instituţiile, oportunităţile, resursa umană şi nu se oferă numai un simplu sprijin asigurând
creşterea resurselor pe termen scurt. Dezvoltarea este în esenţă întotdeauna o acţiune cu
caracter strategic.
Noţiunea de dezvoltare rurală cuprinde toate acţiunile îndreptate spre
îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei care trăieşte în spaţiul rural, spre păstrarea
peisajului natural şi cultural şi care asigură dezvoltarea durabilă a spaţiilor rurale conform
condiţiilor şi specificului acelor meleaguri. Programul pentru dezvoltarea rurală poate
conţine, în funcţie de condiţii şi necesităţi, dezvoltarea infrastucturii, agriculturii,
turismului, întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi crearea locurilor de muncă, dar şi
idei privind protecţia mediului, învăţământ, dezvoltarea comunităţii. Programele de
dezvoltare rurală sunt de obicei complexe, se referă concomitent la mai multe sectoare. În
dezvoltarea rurală rolul primordial revine resurselor umane, comunităţilor locale,
participanţilor vieţii economice şi sociale, valorilor ecologice şi ale peisajului cultural.
Scopul final al dezvoltării rurale este ca spaţiile rurale să fie apte, în mod durabil, să
îndeplinească funcţiile care le revin în societate.
Interesele noastre trebuie implementate efectiv prin prevenirea şi controlul
poluării, dezvoltarea practică a strategiei de implementare prin:
• creşterea capacităţii de monitorizare a calităţii componentelor de mediu,
până la un nivel credibil;
• introducerea instrumentelor economice în activitatea de protecţie a
mediului;
• schimbarea atitudinii administraţiilor locale faţă de abordarea problemelor
de protecţia mediului;
• accesul la tehnologii curate;
• planificarea şi utilizarea durabilă a resurselor.
Prin Politica Agricolă Comunitară pe viitor măsurile agro-protecţioniste urmăresc
aplicarea unui număr de principii de bază. Multe dintre aceste principii sunt esenţiale
pentru atingerea obiectivelor politicii de protecţie a mediului:
a) Măsurile agricole de protecţie a mediului sunt opţionale pentru fermieri, iar ei
ar putea alege să semneze un contract prin care să respecte una sau mai multe măsuri
destinate să asigure un serviciu agricol. Această natură opţională promovează o cooperare
constructivă şi o atitudine pozitivă faţă de protecţia mediului înconjurător din partea
fermierilor, care respectată va avea un avantaj vis a vis de obligaţiile legale de protecţia
mediului.
b) Măsurile agro-protecţioniste sunt o politică specifică: măsurile pot fi ajustate
pentru diferitele circumstanţe agricole sau ale mediului înconjurător, care permit a mare
varietate de parametrii in cadrul UE şi la nivelul Ţărilor Membre. Ca o reflecţie a acestor
necesităţi diferite de protecţie, Statele Membre şi Regiunile au ales să implementeze
această politică într-un mod foarte diferit. Aceste specificităţi locale determină ca
măsurile agricole de protecţie mediului înconjurător în esenţa sa să fie, un instrument de
valoare al integrărilor protecţiei mediului înconjurător, capabil să obţină anumite
rezultate ale protecţiei mediului care nu pot fi obţinute prin alte instrumente.
c) Diversitatea măsurilor şi a situaţiilor mediului înconjurător, şi efectul de lungă
durată a anumitor măsuri de protecţie a mediului înconjurător sunt abia perceptibile, ce va
cere o abordare structurată şi pe termen lung de monitorizare şi evaluare.
63
PLAN DE MANAGEMENT
d) Contractele agricole de protecţie a mediului înconjurător intră în competiţie

economică cu cele mai profitabile utilizări ale terenurilor, în aşa fel încât nivelul plăţilor
nu este stabilit suficient de sus pentru a atrage fermierii să aplice această schemă şi să nu
aibă nevoie de o compensare financiară. Această situaţie va determina scheme de calcul
pentru compensările financiare cele mai potrivite pentru Statele Membre.
e) Plăţile agricole pentru protecţia mediului încojurător pot fi executate numai
către fermierii care se anagajează să depăşească nivelul de referinţă a cerinţelor
obligatorii, ele fiind definite ca un cod al “Bunelor Practici Agricole”. Aceasta va sigura
respectarea Pricipiului Ţărilor Poluatoare care are cerinţe ca privesc actorii locali care
rebuie să suporte costuri de rectificare sau prevenire a pagubelor aduse mediului
înconjurător.
f) Statele Membre au un spectru larg la discreţie pentru a implementa măsurile
agricole de protecţie a mediului înconjurător. Aceasta înseamnă un spectru larg de cerinţe
contextuale şi instrutuţionale în aceeaşi măsură, de atitudini ce au o mare influenţă
asupra măsurilor agricole de protecţie a mediulu inconjurător care vor întări eficacitatea
acestor măsuri. De exemplu, actualizarea poate fi afectată de către stadiul istoric al
acestei politici în statele membre, atitdinea faţă de această politică la toate nivelele,
nivelul cunoştinţelor, bugetul disponibil -contribuţia UE dar şi confinantarea, şi nivelul
plăţilor către fermierii selectaţi de către Statele Membre şi care vor fi proiectate. Eficienţa
protecţionismului, a măsurilor sale vor fi afectate de factorii instituţionali şi contextuali,
ca de exemplu de claritatea bazei ştiinţifice, extinderea pentru care măsurile pot fi
aplicate, de sfaturile profesionale care vor fi aplicate fermierilor şi cum vor fi puse la
rândul lor în practică, şi felul în care fermierii vor urmări aceste sfaturi.
g) Măsurile agro-protecţioniste sunt menţionate de Organizaţia Mondială a
Comerţului in cadrul Aexei 2 din Runda Uruguay care permite aplicarea plăţilor agro-
protecţioniste cu condiţia ca ele “să fie limitate la extra-costuri şi pierderi ale veniturilor
implicate”. Plăţile agro-protecţioniste nu trebuie să fie considerate ca subventii
distorsionante ale pieţei.
Puncte cheie ale măsurilor agro-protecţioniste po fi considerate următoarele:
• Flexibilitatea măsurilor agro-protecţioniste poate să satisfacă toate necesitările
protecţiei mediului înconjurător care nu pot fi acoperite de alte măsuri. Marea diversitate
arată că este capabilă să răspundă unei mari varietăţi de situaţii.
• Proiectarea unui larg spectru de măsuri la nivel regional/local face ca
aplicabilitatea să se facă cu o mai mare precizie. Statele Membre pot introduce scheme
agro-protecţioniste potrivite şi care să răspundă cerinţelor locale.
• Opţional, măsurile de natură contractuală sunt un instrument cu un nivel ridicat
de acceptare printre fermieri, şi corespunde unui grad înalt de conformitate.
• Măsurile agro-protecţioniste servesc unui rol educaţional şi existenţa lor
îmbunătăţeşte conştientizarea printre fermieri, iar ei pot ajuta la menţinerea şi regăsirea
acceptării tehnicilor agricole la un nivel public
• Măsurile cu titlul de obligativitate asigură o aplicabilitate largă a măsurilor în
cadrul UE. Acest lucru este de asemenea important pentru anii care vin în cadrul noilor
State Membre care nu au o tradiţie în măsurile agro-protecţioniste, şi au resurse limitate
pentru a îndeplini aceste cerinţe.
64
PLAN DE MANAGEMENT
• Plăţile agro-protecţioniste pot genera rezultate bune în combinaţie cu plăţile

zonelor mai puţin favorizate. Plăţile vor respecta lupta pentru abandonarea terenurilor şi
marginalizarea, care aduc adesea prejudicii mediului înconjurător
• Măsurile agro-protecţioniste nu sunt concepute pentru a rezolva problemele
poluării care fac obiectul standardele obligatorii.
Pe raza Parcului Natural Lunca Mureşului sunt foarte multe comunităţi de etnii
diferite de cea a românilor. Alături de români, care reprezintă populaţia cea mai veche,
dar şi cea mai numeroasă a acestei regiuni, s-au aşezat de-a lungul secolelor şi au trăit
multe alte neamuri: maghiari, germani, sârbi, evrei, romi, slovaci, bulgari, armeni, ruteni,
cehi, ucraineni ş.a. Contextul general, istorico-economic şi social, a făcut ca această
comunitate locală să cunoască aproape toate formele prestatale şi statale de exploatare:
jafurile, birul, tributul, dijmele de toate felurile, taxele, impozitele, rechiziţionările
exercitate, atât prin mijloace extraeconomice, cât şi economice propriu-zise.
Românii reprezintă astăzi populaţia majoritară în cele mai multe localităţi
limitrofe ariei protejate. Ei făceau parte la începutul secolului al XI-lea din domeniul
condus de Ahtum, urmaşul principelui Glad. Acesta avea un domeniu foarte mare cu
graniţe la sud, Dunărea, la nord Crişul, la vest Tisa, iar la est Munţii Apuseni.
Astfel există şi acum numeroşi maghiari care sunt prezenţi în special în Pecica şi
Arad. Din rândul lor au fost de-a lungul timpului numeroşi proprietari ai terenurilor şi
conducători locali. Este comunitatea care şi-a păstrat în mare măsură tradiţiile.
Romii, sau ţiganii, au fost şi sunt şi în prezent o etnie foarte numeroasă fiind
prezenţi în număr mare în toate localităţile. Romii au constituit până la mijlocul secolului
al XVIII –lea o populaţie care nu era sedentară, şi care se afla în permanentă mişcare.
Ţiganii s-au aflat sub tutela directă a coroanei Ungariei, astfel că primirea şi aşezarea lor
pe moşiile feudale se făcea de obicei cu aprobarea regelui. Tiganii aveau atunci o
autonomie etnică specifică vremii. Ei puteau circula liberi prin zonă, şi puteau poposi
oriunde pe pământurile regale. Aveau obligaţii, cum ar fi taxele sau muncile, mai mici
faţă de coroană, decât populaţia sedentară, şi nu erau obligaţi să participe în campaniile
militare ale vremii. Ei se ocupau cu confecţionarea căldărilor, cu desfacerea obiectelor de
aur, erau muzicanţi, confecţionau arme şi reparau unelte agricole -ferari. Ei erau vorbitori
a patru limbi româna, maghiara, germana şi romanesa.
Ei au început să se integreze în comunităţile locale abia după în secolul al XVIII -
lea, construindu-şi case sau bordeie la marginea aşezărilor stabile. Aceasta era ca urmare
a unei noi politici promovate în regiune de către Maria Tereza şi Iosif al II-lea, prin care
s-a încercat limitarea vagabondajului romilor şi să-i menţină în aşezări stabile. Ei
constituie şi astăzi o populaţie care creează cele mai mari probleme în comunitatea locală
deoarece din cadrul acestei comunităţi apar cei mai mulţi cetăţeni certaţi cu legea. În
rândul lor se înregistrează cel mai mare număr de analfabeţi, deoarece şi numărul de copii
care nu-şi finalizează studiile generale este foarte mare.
Alături de aceştia, sârbii sunt încă prezenţi în numeroase localităţi amplasate în
această zonă: Felnac, Munar, Saravale, Sâmpetru Mare, Cenad. Prezenţa lor aici este de
peste 500 de ani fiind a patra etnie ca vechime în aceste ţinuturi. Ei au avut reprezentanţi
renumiţi în aceste ţinuturi cum sunt Sava Tekelija şi Pero Segedinac.
Zona era populată până la sfârşitul secolului XX şi de numeroşi germani. Ei au
ajuns aici prin colonizarea care a avut loc în la începutul şi mijlocul secolului al XVIII–
lea în localităţi precum Aradul Nou, Zădăreni, Sâmpetru German, Periam, Semlac,
65
PLAN DE MANAGEMENT
Sânnicolaul Mare, Cenad. Ei sunt din ce în ce mai puţin prezenţi aici, ca urmare a
imigrării în Germania. Astfel localităţi ca Sâmpetru German, care în trecut erau cu
populaţie majoritar germană nu mai prezintă în prezent decât câţiva locuitori de etnie
germana. Totuşi sunt câteva localităţi în care germanii sunt încă prezenţi cum este
Aradul, Periamul şi Semlacul.
Este de subliniat că în această zonă este şi cea mai mare comunitate de slovaci din
România. Ea este prezentă în localitatea Nădlac, iar prezenţa lor aici se datorează
colonizării care a avut loc la începutul secolului al XIX –lea şi al XX –lea. Ei au adus aici
anumite tradiţii, fiind cunoscuţi pentru arădeni cârnaţii de Nădlac, realizaţi de
comunitatea slovacă de aici.
Comunitatea evreiască era concentrată, până la începutul secolului al XVIII –lea,
doar în aşezările săteşti din Lunca Mureşului, ei având interdicţia de a locui în centrele
urbane din imperiul austriac. Abia după anii 1700 ei au putut să locuiască în aceste centre
urbane, devenind treptat o puternică comunitate locală şi cea mai bogată până la începutul
secolului al XX-lea. Ei erau, la începutul acelui secol, concentraţi în centre urbane ca
Aradul, Sânnicolaul Mare, Pecica sau Nădlacul şi aveau reprezentanţi de frunte în
domeniul economic, cultural, medical etc.
Această varietate de etnii a dat şi un specific aparte arhitecturii locale ale
locuinţelor, care se păstrează şi astăzi în majoritatea localităţilor. Este specifică acestei
zonei inscripţionarea faţadei de sus, de la stradă, a locuinţelor cu numele capului familiei
şi anul în care a fost construit casa. Mai există case construite din chirpici în care locuiesc
familii sărace, sau care sunt dependinţe a unor gospodării mai mari, sau locuinţe
În aria protejată este amplasată şi cea mai veche mănăstire ortodoxă din vestul
României, Mănăstirea Hodoş Bodrog care este inventariată şi ca monument istoric. O altă
mănăstire ortodoxă este cea sârbească de la Bezdin, desemnată de asemenea, ca şi
monument istoric. Aria protejată conţine numeroase situri arheologice - circa 37 de situri
arheologice în judeţul Arad, printre care şi cel mai important şi renumit sit arheologic din
judeţul Arad şi anume „Şanţul Mare”, o aşezare fortificată din epoca bronzului, suprapusă
de una din epoca dacică - Ziridava şi de un cimitir medieval din sec. XI-XII. Este de
menţionat şi situl arheologic Mănăstirea lui Ahtum, ale cărei ruine sunt acoperite acum de
apele Mureşului, undeva între Pecica şi Cenad. Este de remarcat că în localitatea
Sânnicolaul Mare a fost descoperit cel mai renumit tezaur de aur descoperit pe teritoriul
fostului Imperiu Austriac, care acum se găseşte în Muzeul de Istorie din Viena. Tezaurul
se presupune că a aparţinut lui Ahtum care avea principat în acea zonă la începutul
secolului al XI-lea.
O altă componentă a patrimoniului cultural ce individualizează ţinuturile din jurul
Mureşului Inferior o reprezintă bisericile şi aşezămintele monahale. Cenadul a constituit
în epoca medievală un puternic centru religios, acest aspect este dovedit şi de
monumentala biserică catolică din localitate.
Mureşul a constituit şi o linie de apărare de-a lungul timpului, fiind într-o scurtă
perioadă graniţă între imperiul otoman şi cel austriac. De asemenea, a constituit în trecut
un principalul mijloc de transport al mărfurilor - lemne, sare, până în secolul al XIX –lea
şi care avea dezvoltată o întreagă reţea de mori plutitoare de-a lungul lui. Astfel la
sfârşitul secolului XIX –lea existau pe sectorul Arad-Cenad 40 de astfel de mori
plutitoare. Ultima astfel de moară mai era funcţională la începutul secolului XX-lea.
Morile plutitoare erau deservite de bărci care s-au păstrat ca formă până azi, fiind folosite
66
PLAN DE MANAGEMENT
de majoritatea pescarilor locali si astăzi. Ele au doar partea din spate modificată pentru a
se putea monta motorul, numindu-se şi azi bărci Molnar; „molnar” înseamnă în maghiară
„morar”.
Pe întreg cursul Mureşului din Parcul Natural Lunca Mureşului până la sfârşitul
celui de al doilea război mondial existau două poduri, ambele în zona Cenad, unul fiind
pentru trecerea trenurilor, iar celalalt pentru vehicule. Ele au fost distruse la sfârşitul celui
de al doilea război mondial, râmânând doar pilonii acestora.
Există tradiţii şi meşteşuguri vechi care s-au păstrat cum ar fi cea de împletituri de
nuiele din Pecica.
3.4 EVALUAREA POTENŢIALULUI TURISTIC ŞI DE RECREERE
Fiind o zonă umedă, Lunca Mureşului oferă turiştilor posibilitatea practicării mai
multor forme de turism care se concentrează în jurul peisajului unic format în primul rând
de Râul Mureş. Principalele atracţii turistice din Lunca Mureşului sunt următoarele:
• peisajul specific de lunca, având ca element principal Râul Mureş, cu cele
40 de insule din interiorul parcului, plaje de nisip şi tunelurile formate de
sălciile care se apleacă asupra apei;
• cele cca. 200 de specii de păsări reprezentate de populaţii impresionante în
zona ariei protejate şi care pot fi urmărite din observatoare special
construite;
• biodiversitatea remarcabilă, începând cu păsările şi continuând cu
mamifere, reptile, amfibieni, peşti, insecte s.a.;
• cele două mănăstiri foarte vechi din interiorul parcului, respectiv
Mănăstirea Hodoş-Bodrog, cea mai veche aşezare monastică ortodoxă din
vestul României, cu viaţă monahală neîntreruptă, având ca primă atestare
67
PLAN DE MANAGEMENT
documentară o diplomă dată de Regele Bela al III-lea în anul 1177 şi

Mănăstirea Bezdin - una dintre puţinele mănăstiri ortodoxe sârbe din
România care se mai păstrează, datând din anul 1539;
• balta cu nuferi din Rezervaţia Naturală Prundul Mare, singurul loc din
judeţul Arad unde Nymphaea alba vegetează natural;
• Pădurea Ceala, ca loc de agrement şi recreare pentru locuitorii
Municipiului Arad, şi nu numai.
Ţinând cont de specificul său, Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului
promovează „ecoturismul” sau „turismul ecologic” şi care, în concepţia administraţiei,
are următoarea definiţie: „Ecoturismul reprezintă acea formă de turism care implică un
impact scăzut asupra mediului, contribuie la conservarea speciilor şi habitatelor, prin
profitul obţinut în urma practicării, educaţia ecologică şi conştientizarea participanţilor,
şi prin sprijinul viitor din partea acestora şi aduce beneficii pentru comunităţile locale.”
Caracteristicile ecoturismului promovate de aria protejată sunt:
- impact minim asupra mediului înconjurător;
- impact minim şi respect maxim pentru cultura gazdă;
- beneficiu cât mai mare pentru comunităţile locale;
- satisfacţie recreaţională maximă pentru turişti;
- contribuie la conservarea şi protejarea zonelor în care este practicat.
În urma introducerii ecoturismului ca alternativă la turismul de masă, a fost
posibilă realizarea unui profil relativ al persoanei care participă la programele
ecoturistice. Astfel, ecoturistul poate fi descris ca fiind:
• cu studii peste medie, de obicei studii superioare;
• iubitor de natură şi interesat să cunoască lucruri noi despre cultura
diferitelor zone sau despre mediul înconjurător;
• sensibil la problemele de mediu, sau cel puţin deschis spre implicare în
protejarea naturii;
• cu vârsta medie între 25-55 de ani;
• cu o situaţie materială peste medie, ţinând cont de faptul că programele
ecoturistice oferă o satisfacţie mult mai mare decât cele ale turismului de
masă, dar sunt de obicei mai costisitoare;
• cu o stare de sănătate bună, având capacitatea de a depune efort fizic;
• de sex masculin într-o proporţie mai mare decât de sex feminin - în
România.
În anii 2005 şi 2006 au avut loc două concursuri de biciclete pe traseele Ceala şi
Arad – Pecica. De asemenea, anual au loc concursuri de orientare turistică, Aradul
constituind un important centru pentru orientarea turistică din România.
În scopul promovării ecoturismului, administraţia parcului a realizat deja
infrastructura necesară cazării şi transportului turiştilor, precum şi a desfăşurării
diferitelor ecotururi. Astfel, au fost construite două puncte de informare turistică, în
localităţile Pecica, judeţul Arad şi Cenad, judeţul Timiş, şi un centru de vizitare în
Pădurea Ceala din apropierea Municipiului Arad. Acesta din urmă dispune de 13 camere
de cazare a turiştilor, 10 dintre ele fiind camere cu două paturi, una cu 3 paturi, o cameră
cu 4 paturi şi una cu 7. Fiecare cameră are baie proprie, TV satelit, telefon, acces internet,
asigurând confortul necesar turiştilor parcului. Clădirea mai dispune de o sală de
68
PLAN DE MANAGEMENT
conferinţe, laborator, sală de expoziţii, bucătărie, restaurant, fiind în acelaşi timp şi sediul
Administraţiei Parcului Natural Lunca Mureşului. Punctul de Informare din localitatea
Pecica dispune de două camere cu paturi duble, bucătărie şi sală de expoziţii, iar Punctul
de Informare Cenad are doar o cameră cu două paturi şi o sală de expoziţii. Pe lângă
aceste trei clădiri descrise mai sus, au fost construite sau reabilitate 12 drumuri de acces
în aria protejată, au fost achiziţionate două maşini de teren şi un microbuz de 8+ 1 locuri,
precum şi 5 ambarcaţiuni de tip canoe şi una de tip caiac, 8 biciclete de teren, binocluri,
aparate foto şi video şi alte instrumente de acest tip. O altă investiţie importantă în
direcţia practicării şi promovării turismului o reprezintă cele două observatore de
urmărire a faunei, respectiv Observatorul pentru mamifere Prundul Mare şi Observatorul
ornitologic Andraş Libuş. Ecotururile oferite de Administraţia Parcului Natural Lunca
Mureşului sunt: „Admirarea peisajului de luncă şi a insulelor de pe Mureş din Canoe sau
Caiac”, „Urmărirea păsărilor din observator în zona Bezdin”, „Urmărirea mamiferelor
mari în libertate din observator”, „Admirarea pădurii de luncă şi vizitarea unor puncte
arheologice şi/sau religioase cu bicicleta”, „Admirarea pădurii de luncă şi vizitarea unor
puncte arheologice şi/sau religioase prin plimbări pe jos”, „Vizitarea zonei Rezervaţiei
Naturale Prundul Mare – ecosisteme palustre, acvatice, forestiere, Balta cu Nuferi”.
Pentru ca ecotraseele să-şi atingă scopul educaţional şi de sensibilizare a
participanţilor, grupurile sunt însoţite de ghid din partea administraţiei. Atât programele
turistice cât şi cele educaţionale oferite de administraţia parcului sunt promovate prin
intermediul site-ului internet, prin pliante, broşuri şi fluturaşi şi prin intermediul
panourilor informative amplasate în special la intrările în parc din Pădurea Ceala şi zona
Bezdin. În ceea ce priveşte accesul turiştilor, întregul parc oferă o accesibilitate ridicată,
principala intrare fiind însă Pădurea Ceala din imediata apropiere a Municipiului Arad.
Pe lângă ecoturismul practicat şi promovat de administraţia parcului, în zona ariei
protejate se mai desfăşoară şi alte tipuri de turism, dintre care „Turismul de week-end”
sau „de recreare” din zona Pădurii Ceala are cel mai mare impact asupra parcului.
Deoarece zona este amplasată foarte aproape de Municipiul Arad şi fiindcă este uşor
accesibilă chiar şi cu autovehiculele, mulţi arădeni o folosesc pentru turismul de week-
end, de recreare sau de picnic. Urmare a acestui fapt, în Pădurea Ceala se debarasează
foarte multe deşeuri la întâmplare, se fac vetre de foc şi nu în puţine cazuri se intră cu
maşinile în pădure. Acest tip de turism haotic, necontrolat are un impact negativ însemnat
asupra parcului şi vor trebui impuse anumite măsuri şi reguli pentru diminuarea acestui
efect negativ. Oamenii care vizitează această zonă nici nu pot fi, de altfel, consideraţi
turişti deoarece nu călătoresc mai mult de 24 de ore departe de domiciliu ci sunt mai
degrabă vizitatori care folosesc parcul pentru a se relaxa într-un mod extrem de comod şi,
de cele mai multe ori, nu sunt interesaţi de locul pe care îl vizitează, de importanţa lui şi
nici de impactul pe care îl provoacă. Acest aspect va face oarecum dificilă implementarea
unor măsuri de conştientizare ecologică în această zonă. În zona Ceala sunt amplasate şi
patru pensiuni turistice cu o capacitate totală de cazare de 58 de locuri. Tot în această
categorie de turism se încadrează şi cele două zone de agrement din parc – Insula a Treia
şi Periam Port. Insula a Treia este amplasată în vecinătatea Pădurii Ceala, pe malul stâng
al râului Mureş, la patru km de Municipiul Arad şi aici există cca. 600 de case de vacanţă
folosite în special pe timpul verii. Periam Port este amplasat pe malul stâng al Mureşului
şi are cca. 40 de case de vacanţă. În fiecare an în luna iulie, Periam Port găzduieşte
festivalul de muzică în aer liber „Rock la Mureş”. Pescuitul, practicat mai cu seamă de
69
PLAN DE MANAGEMENT
localnici pe Râul Mureş, pe canalele de desecare, pe bălţii sau pe pârâul Aranca, poate fi
încadrat tot în categoria turismului de relaxare.
Existenţa celor două mănăstiri foarte vechi pe raza parcului – Hodoş-Bodrog şi
Bezdin, a dezvoltat de-a lungul timpului o altă formă de turism practicată în Lunca
Mureşului, şi anume „Turismul religios”. Vechea Mănăstire Hodoş-Bodrog este una de
călugări şi adăposteşte permanent cca 25 de suflete. Este amplasată pe malul stâng al
Râului Mureş, în apropierea satului Bodrogul Nou, dar foarte interesant este faptul că
până în anul 1839 era amplasată pe malul drept al râului. Deoarece mănăstirea era
periclitată de cursul Mureşului, care-şi apropiase malul pâna lânga zidurile ei, prin
intervenţiile stareţului Grigore Chirilovici şi cu ajutorul autorităţilor teritoriale din Arad,
în anul 1839, Mureşul a fost dirijat la nord-vest de aşezare. Hramul mănăstirii este
sărbătorit în data de 14 august când este practicată procesiunea „Drumul crucii”.
Mănăstirea Bezdin este una dintre puţinele aşezăminte religioase ortodoxe sârbe păstrate
într-o stare relativ bună. O singură persoană locuieşte permanent la mănăstire – maica
stareţă. Este amplasată în apropierea Rezervaţiei Prundul Mare şi oferă şi posibilitatea
cazării turiştilor în camere de 2, 3 şi 4 paturi. Hramul mănăstirii este sărbătorit în fiecare
an la 28 august. Deşi cele două mănăstiri sunt vizitate tot timpul anului, cu ocazia
sărbătoririi hramului - 14 şi respectiv 28 august, sunt întâlniţi cei mai mulţi turişti care
sunt angrenaţi în adevărate pelerinaje spre cele două locaţii.
În afara celor trei forme de turism descrise mai sus - ecoturism, turism de week-
end şi turism religios, la nivelul Parcului Natural Lunca Mureşului mai există doar
iniţiative sporadice cum ar fi de exemplu plimbările cu barca cu motor organizate de o
firmă privată din Arad sau orele de călărie şi plimbările călare facilitate de o firmă din
Igriş. De altfel, turismul nu este domeniul forte al judeţelor Arad şi Timiş, peste care se
suprapune parcul, neexistând o strategie comună şi funcţională.
Se constată tot mai mult creşterea numărului de ambarcaţiuni cu motor şi a
numărului de persoane care posedă permis de conducere pentru ambarcaţiuni, existând
riscul ca impactul negativ asupra mediului să crească, mai ales că majoritatea
ambarcaţiunilor pe Mureş au motoare în doi timpi. Plimbările cu barca pe Mureş a
reprezentat şi pentru administraţia ariei protejate o sursă de venit, dar la care s-a renunţat
datorită impactului negativ pe care o are această activitate asupra mediului. Ea va fi
permisă în continuare, dar cu anumite reglementări care vor fi evidenţiate în regulamentul
Parcului Natural Lunca Mureşului.
Din păcate se constată şi prezenţa Skijet-urilor pe Mureş, care va trebui să fie
limitată până la interzicerea totală.
În aceeaşi categorie intră şi ATV-urile care sunt tot mai numeroase în zonă sau
practicarea de enduro în aria protejată. Ele sunt prezente mai ales în zona Ceala, unde
accesul în orice punct este foarte uşor folosind aceste vehicule motorizate. De asemenea,
accesul acestora trebuie limitat şi reglementat prin regulament. Pentru aceasta este
necesară şi amplasarea mai multor panouri de avertizare cu „accesul interzis”, în afara
drumurilor publice.
Îmbucurătoare este prezenţa a tot mai multor biciclişti care utilizează traseele
cicloturistice din aria protejată. Zona reprezintă un loc ideal şi pentru desfăşurarea
diferitelor activităţi de genul cercetăşiei.
70
PLAN DE MANAGEMENT
În viitor vor fi depuse noi solicitări de finanţare prin fondurile structurale pentru
realizarea de noi infrstructuri turistice cum ar fi căi de acces suspendate, trasee tematice,
locuri de campare.
3.5 EVALUAREA CONŞTIENTIZĂRII PUBLICE ŞI A EDUCAŢIEI

ECOLOGICE
În ceea ce priveşte educaţia ecologică şi conştientizarea publică, la nivelul

judeţului Arad există iniţiative ale unor ONG-uri , în special ale celor care lucrează cu
tinerii; din păcate nu există o strategie comună a autorităţilor locale sau a unităţilor de
învăţământ. Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului derulează programe
complexe de educaţie ce se desfăşoară la Centrul de Vizitare Ceala. Acest lucru a fost
posibil prin semnarea unor parteneriate cu şcolile din Municipiul Arad şi cu cele din
judeţele Arad şi Timiş şi, în mod deosebit, prin parteneriatul cu Inspectoratul Şcolar
Judeţean Arad. Strategia administraţiei parcului în acest sens este ca elevii Municipiului
Arad şi cât mai mulţi din localităţile limitrofe parcului să participe, cel puţin o dată, la
programele de educaţie ecologică iniţiate de parc. De asemenea, parcul a colaborat bine
până în prezent cu diverse organizaţii non-guvernamentale, dintre care cea mai
importantă a fost „Cercetaşii României”.
Programele educaţionale cuprind plimbări prin pădure, recunoaşterea florei şi
faunei, ore de laborator, transmiterea unor mesaje de mediu cum ar fi „Salvaţi Pământul!
71
PLAN DE MANAGEMENT
Să începem cu Lunca Mureşului!”, jocuri educaţionale, activităţi de grup în aer liber.

Datorită voluntarului american de la organizaţia Peace Corps, care a scris un proiect
finanţat de aceeaşi organizaţie, s-a realizat un aşa numit „Teren de obstacole”, sau Low
Ropes Course, în apropierea Centrului de Vizitare Ceala şi care a început să fie folosit în
activităţile educaţionale. Acest teren este folosit de administraţia parcului în special
pentru educaţia în aer liber - outdoor education, şi dezvoltă în rândul participanţilor
abilităţi şi calităţi cum ar fi respectul, munca în echipă, responsabilizarea, curajul,
iniţiativa etc. Programele iniţiate de Parcul Natural Lunca Mureşului au ca şi grup-ţintă
elevii de la clasa I până la clasa a XII-a, fiind adaptate la patru categorii de vârstă:
categoria 1 – clasele I-IV, categoria a 2-a – clasele V-VIII, categoria a 3-a – clasele IX-X
şi categoria a 4-a – clasele XI-XII. Principala problemă în implementarea acestor
activităţi este legată de transportul elevilor până la sediul parcului, neexistând mijloace de
transport în comun până la această locaţie. Cu toate acestea, doar în anul 2008 au
participat 3100 de copii şi tineri la programele de educaţie ecologică.
Situaţia ideală în ceea ce priveşte educarea din punct de vedere ecologic a elevilor
ar fi introducerea în programa şcolară a orelor de educaţie ecologică şi chiar a
deplasărilor în Parcul Natural Lunca Mureşului şi participarea la programele educaţionale
iniţiate de administraţia parcului.
Ţinând cont de faptul că una dintre principalele probleme cu care administraţia
parcului se confruntă este debarasarea la întâmplare a deşeurilor şi resturilor rezultate de
la picnic, educaţia elevilor nu este suficientă, fiind nevoie de campanii de conştientizare
publică pentru adulţi. Deşi fără o strategie la nivel naţional rezultatele sunt oarecum
firave, administraţia a avut câteva astfel de iniţiative care s-au manifestat în primul rând
prin înmânarea unor pliante tuturor vizitatorilor parcului. Aceste materiale conţin
informaţii care îi avertizează pe turişti că se află într-o arie protejată şi prin care li se cere
să debaraseze gunoaiele doar în locurile amenajate, să folosească doar vetrele de foc
amenajate de administraţie şi să nu intre cu maşinile în pădure. Desigur că astfel de
acţiuni, însoţite de patrulările permanente ale agenţilor de teren, ar trebui organizate mai
des şi la o scară mai mare. Deoarece nu doar gunoaiele sunt o problemă în Lunca
Mureşului, dar şi braconajul şi tăierile ilegale de arbori, ar fi necesară organizarea unor
campanii susţinute de conştientizare publică în localităţile învecinate parcului.
3.6 EVALUAREA ELEMENELOR LEGATE DE SITUL NATURA 2000 ŞI

SITUL RAMSAR DIN LUNCA MUREŞULUI
În 2 februarie 2006 zona protejată a Luncii Mureşului Inferior a fost desemnată a

treia Zonă Umedă de Importanţă Internaţională, Sit Ramsar, din România după Delta
Dunării şi Insula Mică a Brăilei. Limitele acestei zone coincid cu limitele Parcului
Natural Lunca Mureşului.
Din cele opt criterii pentru acceptarea unei zone ca sit Ramsar au fost îndeplinite
şaşe:
Criteriul 1. Conţine un tip de zonă naturală sau seminaturală umedă care este
reprezentativă, rară sau unică în cadrul regiunii biogeografice
72
PLAN DE MANAGEMENT
Criteriul 2. Adăposteşte specii vulnerabile, în pericol sau în pericol de extincţie

sau comunităţi ecologice ameninţate
Criteriul 3. Adăposteşte populaţii de plante şi/sau de animale importante pentru
menţinerea diversităţii biologice a regiunii biogeografice
Criteriul 4. Adăposteşte populaţii de plante şi/sau de animale aflate într-un stadiu
critic a ciclului lor de viaţă sau asigură refugiu în condiţii extreme
Criteriul 5. Adăposteşte în mod regulat 20.000 păsări de apă sau mai multe
Criteriul 7. Adăposteşte o proporţie semnificativă de familii, specii şi subspecii de
peşti indigeni, de foarte mult timp acolo, interacţiuni între specii şi/sau populaţii care sunt
reprezentative pentru beneficiile şi/sau valorile zonei umede, astfel contribuind la
diversitatea biologică globală.
Odată cu apariţia Ordinului de Ministru 776 din 5 mai 2007 şi a Hotărârii de
Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 privind declararea siturilor de importanţă
comunitară, respectiv privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică, zona a
devenit şi sit Natura 2000, cu denumirea „Lunca Mureşului Inferior. Limitele acestui sit
se suprapun în întregime pe limitele Parcului Natural Lunca Mureşului. El a fost
desemnat pentru Directiva Europeană 92/43 cu numărul oficial: ROSCI0108, şi pentru
Directiva Europeană 79/409 cu numărul oficial: ROSPA0069.
Situl de importanţă comunitară RO SCI 0108 a fost desemnat pentru 1 habitat
european prioritar şi pentru alte 11 habitate de interes comunitar, precum şi pentru
prezenţa a 28 specii de plate şi animale de interes comunitar şi două prioritare.
Tipuri de habitate:
3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea
uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea;
3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau
Hydrocharition;
3160 - Lacuri distrofice şi iazuri;
3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi
Bidention;
40A0- Tufărişuri subcontinentale peri-panonice;
6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor,
până la cel montan şi alpin;
6440 - Pajişti aluviale din Cnidion dubii;
6510 - Pajişti de altitudine joasă -Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis;
9160 – Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din
Carpinion betuli;
91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior -Alno-Padion,
Alnion incanae, Salicion albae;
91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior
sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri -Ulmenion minoris;
92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba.
Specii d e m a m i f e r e :
1355* - Lutra lutra - vidră, lutră;
1335 - Spermophilus citellus - popândău, şuiţă
Specii de amfibieni şi reptile:
1188 - Bombina bombina - buhai de baltă cu burta roşie;
73
PLAN DE MANAGEMENT
1220 - Emys orbicularis - broască ţestoasă de apă;

1166 - Triturus cristatus - triton cu creastă;
1993 - Triturus dobrogicus - triton cu creastă dobrogean
Specii de peşti:
1130 - Aspius aspius - avat;
1149 - Cobitis taenia – zvârlugă;
1124 – Gobio albipinnatus - porcuşor de nisip;
2511 - Gobio kessleri - petroc;
2555 - Gymnocephalus baloni - ghiborţ de râu;
1157 - Gymnocephalus schraetzer - răspăr;
1145 - Misgurnus fossilis - ţipar;
2522 - Pelecus cultratus - sabiţă;
1134 - Rhodeus sericeus amarus - boare;
1146 - Sabanejewia aurata - dunariţă;
1160 - Zingel streber - fusar;
1159 - Zingel zingel - pietrar.
Specii de nevertebrate:
4056* - Anisus vorticulus - melcul cu cârlig;
1088 - Cerambyx cerdo - croitor mare;
4057 - Chilostoma banaticum;
4045 - Coenagrion ornatum – ţărăncuţă;
4032 - Dioszeghyana schmidtii;
1074 - Eriogaster catax;
1052 - Euphydryas maturna;
1083 - Lucanus cervus - rădaşcă, răgace;
1037 - Ophiogomphus cecilia;
4064 - Theodoxus transversalis - melc;
1032 - Unio crassus - scoica de râu
Specii d e p l a n t e :
4081 - Cirsium brachycephalum - pălămidă
Aria de protecţie specială avifaunistică Lunca Mureşului Inferior, RO SPA 0069 a

fost desemnată pentru existenţa 41 de specii de păsări prezente în anexa 1 a Directivei
Păsări 70/409/CEE
Specii de păsări:
A229 Alcedo atthis 15-18 p D
A089 Aquila pomarina 10-15 p D
A029 Ardea purpurea 5-8 p D
A060 Aythya nyroca 4-8 p D
A255 Anthus campestris 30-40 p D
A021 Botaurus stellaris 5 p D
A224 Caprimulgus europaeus 30-35 p D
A196 Chlidonias hybridus 8-10 p 200-250 i
A031 Ciconia ciconia 20-25 p D
A030 Ciconia nigra 2-3 p 400-500 i B B C B
A081 Circus aeruginosus 4-5 p D
74
PLAN DE MANAGEMENT
A084 Circus pygargus 1-2 p 10-15 i D

A082 Circus cyaneus 15-20 i D
A122 Crex crex 20-30 p C B C B
A231 Coracias garrulus 35-50 p C B C B
A236 Dryocopus martius 8-10 p D
A429 Dendrocopos syriacus 18-20 p D
A238 Dendrocopos medius 40-50 p D
A026 Egretta garzetta 10-12 p D
A027 Egretta alba 1-2 p 60-80 i D
A098 Falco columbarius 4-6 i D
A002 Gavia arctica 5-6 i D
A075 Haliaeetus albicilla 1 p 5-10 i B B B B
A092 Hieraaetus pennatus 1-2 p D
A131 Himantopus himantopus 2-3 p 30-40 i D
A022 Ixobrychus minutus 25-35 p D
A246 Lullula arborea 850-900 p D
A339 Lanius minor 100-120 p D
A338 Lanius collurio 1800-2200 p D
A073 Milvus migrans 2 p C B C B
A068 Mergus albellus 8-10 i D
A023 Nycticorax nycticorax 10-12 p D
A072 Pernis apivorus 5-8 p D
A234 Picus canus 15-20 p D
A393 Phalacrocorax pygmeus 30-40 i D
A151 Philomachus pugnax 300-500 i D
A034 Platalea leucorodia 35-45 i D
A307 Sylvia nisoria 45-65 p C B C B
A166 Tringa glareola 100-120 i D
A404 Aquila heliaca 1-2 p D
Lunca Mureşului este constituită în mare parte din ecosisteme forestiere, care
reprezintă 45% din suprafaţa totală a sitului. Acest procent destul de ridicat este
determinat şi de proporţia mare a păşunilor împădurite şi a vegetaţiei care se găseşte de-a
lungul Mureşului. În cea mai mare parte pădurile sunt constituite din foioase din care
proporţia cea mai mare o are stejarul - Quercus robur şi frasinul de luncă - Fraxinus
angustifolia. Acestea sunt însoţite uneori, dar în proporţii mult mai reduse de specii
valoroase cum este plopul alb şi negru - Populus alba şi Populus nigra şi salcia Salix
alba. Este de remarcat că aceste specii se constituie în totalitate în două habitate de
interes comunitar: 92A0 - Galerii cu Salix alba şi Populus alba, 91F0 - Păduri mixte cu
Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane
marilor fluvii - Ulmenion minaris. Deşi situl a fost delarat şi pentru prezenţa habitatelor
cu codul 9160 – Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din
Carpinion betuli şi 91E0x este foarte puţin probabil ca acestea să fie prezente aici.
Carpenul şi aninul negru sunt specii care există în acest sector, dar ele numără numai
câteva exemplare.
75
PLAN DE MANAGEMENT
Alături de pălămidă - Cirsium brachycephalum care este o specie de interes

comunitar ce există în sit, din datele pe care administraţia ariei naturale protejate le deţine
există şi alte specii de plante de interes comunitar cum este trifoiaşul de baltă - Marsilea
quadrifolia.
Pentru determinarea suprafeţei ocupate de celelalte habitate şi a statutului lor de
conservare este necesară realizarea de studii de teren. Habitatele din zonele umede sunt,
de asemenea, mult mai numeroase, dar inventarierea lor trebuid a se face în viitor. Multe
din măsurile actuale vor fi orientate spre îmbogăţirea gradului de cunoaştere a acestora.
De habitatele de apă stătătoare sunt legate cele mai multe din speciile de păsări şi
mamifere.
De asemenea trebuie întreprinse cercetări pentru a se concluziona dacă există şi
restul de habtate pentru care situl a fost declarat şi unde sunt localizate aceste habitate.
Mureşul are o lungime de cca. 90 de km în interiorul ariei protejate şi împreună cu
braţele moarte ale sale constituie un habitat favorabil pentru speciile de libelule
Ophiogomphus cecilia şi Coenagrion ornatum ce reprezintă indicatori ai apelor care nu
prezintă un grad de alterare semnificativ, dar şi pentru 12 specii de peşti de interes
comunitar 1130 - Aspius aspius - Avat, 1149 - Cobitis taenia - Zvârlugă, 1124 – Gobio
albipinnatus - Porcuşor de nisip, 2511 - Gobio kessleri - Petroc, 2555 - Gymnocephalus
baloni - Ghiborţ de râu, 1157 - Gymnocephalus schraetzer -Răspăr, 1145 - Misgurnus
fossilis - Ţipar, 2522 - Pelecus cultratus - Sabiţă, 1134 - Rhodeus sericeus amarus -
Boare, 1146 - Sabanejewia aurata - Dunariţă, 1160 - Zingel streber - Fusar, 1159 - Zingel
zingel - Pietrar. Tot în zonele umede au fost identificate identificate patru specii de reptile
şi amfibieni de interes european: 1188 - Bombina bombina - Buhai de baltă cu burta
roşie; 1220 - Emys orbicularis - Broască ţestoasă de apă, 1166 - Triturus cristatus -
Triton cu creastă; 1993 - Triturus dobrogicus - Triton cu creastă dobrogean.
Speciile cu codul 4056 - Anisus vorticulus - melcul cu cârlig şi 1355 - Lutra lutra
- vidra sunt specii care se găsesc în aria protejată şi sunt specii prioritare pentru
comunitatea europeană. Un habitat foarte bun de dezvoltare există pentru vidră, a cărei
prezenţă este sesizată deseori de pescarii care practică această activitatea de-a lungul
Mureşului.
În anul 2002 în sectorul Defileului Mureşului Inferior a fost reintrodus castorul -
Castor fiber după ce acesta a dispărut din România în secolul al XIX –lea. S-a ales
această locaţie datorită faptului că habitatul este extrem de favorabil. La cinci ani după
reintroducerea celor 25 de exemplare se constată că aceasta specie se află în plină
expansiune, răspândindu-se atât în amonte cât şi în aval la câţiva zeci de km de locaţiile
unde au fost eliberaţi. Astfel această specie a apărut în iarna anului 2007 şi în Parcul
Natural Lunca Mureşului. Dovadă sunt numeroşii arbori de salcie de pe mal care sunt roşi
şi au tulpinile culcate în apă. Această specie va fi atent monitorizată şi vor fi necesare
măsuri pentru protejarea ei, deoarece este o specie de interes comunitar.
La fel de bine se prezintă populaţiile de Lucanus cervus şi Cerambyx cerdo, destul
de comune în pădurile din sit, a căror dezvoltare depind de prezenţa lemnului uscat. La
polul opus se găsesc populaţiile de pisică sălbatică care înregistrează doar câţiva indivizi.
Diversitatea de habitate din interiorul sitului contribuie foarte mult la diversitatea
ornitologică din Parcul Natural Lunca Mureşului. Din cele cca. 200 de specii de păsări
inventariate în această zonă, 41 din ele sunt de interes comunitar, şi din acestea
majoritatea au un statut de conservare favorabil. Cum peste 45% din aria protejată este
76
PLAN DE MANAGEMENT
împădurită este de remarcat statutul favorabil de conservare al speciilor de ciocănitori,

dar acestea sunt supuse permanent unei ameninţări, datorită cererii crescute de lemn de
foc, prin care se prelevă majoritatea arborilor uscaţi. Cele mai multe păsări cuibăresc aici
şi ca urmare trebuie să se ţină cont de acest aspect astfel ca să fie asigurată liniştea în
perioada de cuibărire. Cele mai afectate specii de păsări sunt cele legate de zonele umede,
deoarece sunt supuse riscului de diminuare a populaţiilor datorită scăderii nivelului apei
din braţele moarte, de scăderea hranei din aceste zone şi de amploarea pe care o are
fenomenul de extracţie de agregate minerale din albia minoră. Turismul necontrolat cu
ambarcaţiuni cu motor, de asemenea, le poate afecta datorită deranjării în perioada de
cuibărire sau de hrănire, dar şi în timpul migraţiei. Majoritatea speciilor nu sunt
cunoscute de către comunităţi şi ca urmare sunt necesare măsuri pentru conştientizarea
lor.
Zonele împădurite caracterizate prin păduri aluviale necesită măsuri de
conservare. Ele adăpostesc locuri de cuibărire pentru răpitoare cum sunt acvila ţipătoare
mică, stârcul cenuşiu, egreta mică ghionoaia sură, ciocănitoarea de pădure, şorecar
comun. Buna conservare a acestor păduri depind de succesul menţinerii dinamicii
fluviatile. Neintrvenţia antropică care este deja practicată în cea mai mare parte din aceste
păduri, este un mod de gestiune adaptat la funcţionarea pădurilor aluviale. Acestea
trebuie aplicate şi pentru pădurile mai remarcabile, cum sunt cele împădurite şi care se
găsesc în afara fondului forestier a României. Lupta contra speciilor invazive cum este în
mod special Acer negundo - arţarul american şi Amorpha fruticosa - amorfa în cadrul
obiectivului de reîntoarcere la speciile autohtone şi menţinerea unor culoare forestiere în
cadrul obiectivului de creştere a circulaţiei speciilor trebuie intensificate.
3.7 EVALUAREA SITUAŢIEI ACTUALE A MANAGEMENTULUI

PARCULUI
Parcul Natural Lunca Mureşului este declarat oficial ca arie protejată de interes
naţional în 12 ianuarie 2005, când a fost publicată în Monitorul Oficial Hotărârea de
Guvern nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004. Conform acestui act normativ aria protejată
avea o suprafaţă de 17.166 ha, dar care în urma unei cartografieri mai exacte a limitelor
realizate la o scară de 1:2000, folosind softul ArcGis şi imagini aeriene din anul 2006
suprafaţa Parcul Natural Lunca Mureşului este de 17.456,7 ha. Totuşi această suprafaţă
permanent se va modifica ca urmare şi a modificării graniţei de stat dintre Ungaria şi
77
PLAN DE MANAGEMENT
România, ca urmare a deplasării a liniei mediane a cursului Mureşului. Aceste modificări

sunt ca urmare a procesului natural de eroziune şi depunere a Mureşului.
Pentru instituirea regimului de arie protejată primi paşi au fost realizaţi în anii
1970 când au fost făcute unele studii ale zonei Prundul Mare de către un grup de plin de
entuziasm care cuprindea printre alţii pe Ioan Moldovan, Andras Libus şi Aurel Ardelean.
Astfel în acei ani a fost declarată o suprafaţă de 91,2 hectare din Prundul Mare ca
rezervaţie naturală, urmărind a se proteja populaţia de stârci cenuşii care cuibăreau acolo.
Apoi în anul 1988, 12.000 ha din această zonă a fost declarată ca Zonă de Importanţă
Avifaunistică.
S-au înfiinţat consiliile ştiinţific şi consultativ ale parcului, care îndeplinesc
rolurile de îndrumare şi consultare asupra activităţilor desfăşurate. Consiliul consultativ
numără alături de reprezentantul ariei protejate, 34 de membri, reprezentanţi ai
localităţilor care au teritoriu administrativ în aria protejată, dar şi a altor factori locali care
au tangenţă cu Parcul Natural Lunca Mureşului. Consiliul ştiinţific este format din
cercetători, profesori, alţi reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice, a căror activitate este
relevantă pentru Parcul Natural Lunca Mureşului, precum şi din reprezentanţi ai
administraţiei publice cu competenţă în managementul ariilor naturale protejate -
Ministerul Mediului şi Pădurilor.
Activitatea administraţiei mai trebuie îmbunătăţită, în special în activităţile de
prevenire a activităţilor ilegale, unde din cauza lipsei mijloacelor de transport şi a
distanţelor, activitatea a fost oarecum îngreunată. Totodată, dat fiind caracterul de noutate
al activităţilor specifice, pentru România, personalul trebuie să-şi dezvolte în continuare
aptitudinile necesare ducerii la bun sfârşit a activităţilor. Scopurile şi acţiunile parcului
trebuie materializate cât mai repede într-un plan de management care să fie aprobat şi
78
PLAN DE MANAGEMENT
legalizat, însotit de un regulament, şi care să se desfăşoare într-o zonă cu limite precise şi

legal constituite, iar promovarea acestor acţiuni trebuie făcută o dată cu promovarea
imaginii parcului.
Un dezavantaj pentru aria protejată este lipsa studilor efectuate în această zonă,
ceea ce determină ca ca baza de date să fie foarte săracă.
Prin înfiinţarea administraţiei parcului, şi prin promovarea acestuia mai ales pe
plan internaţional, în viitor se speră că beneficiile obţinute în special de pe urma
ecoturismului să ducă la o îmbunătăţire a situaţiei economice a populaţiei din zonă, la
păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor, precum şi exploatărea durabilă a resurselor naturale
din parc.
Capitolul 4. SCOPUL MANAGEMENTULUI PARCULUI NATURAL LUNCA

MUREŞULUI ŞI PRINCIPALELE OBIECTIVE DE MANAGEMENT
Parcul Natural Lunca Mureşului a fost declarat pentru protejarea peisajului,

habitatelor şi speciilor specifice de luncă printr-un managementul durabil al
activităţilor umane astfel încât să reprezinte şi un spaţiu ideal pentru activităţi de
educaţie ecologică şi ecoturism.
Temele planului de management
Administrarea şi managementul ariei protejate;

Managementul biodiversităţii şi al peisajului;
Managementul terenurilor şi exploatarea durabilă a resurselor;
Dezvoltarea rurală durabilă şi conservarea tradiţiilor, a elementelor istorice
şi arheologice;
Promovarea şi realizarea conştientizării publice şi a educaţiei ecologice;
Managementul turismului şi al recreerii;
Măsuri de management specifice Sitului Natura 2000 Lunca Mureşului
Inferior şi Zonei Umede de Importanţă Internaţională;
PLANUL DE ACŢIUNI
În baza informaţiilor şi a evaluărilor din capitolele anterioare s-a elaborat planul
de acţiuni necesare îndeplinirii obiectivelor de management definite la Capitolul 3.
Planul de acţiuni se prezintă în cele ce urmează în formă tabelară, pentru fiecare
obiectiv de management în parte.
Pentru fiecare acţiune s-au stabilit perioada de timp în care se va efectua,
prioritatea şi partenerii potenţiali.
Planificarea în timp s-a făcut pe jumătăţi de ani.
79
PLAN DE MANAGEMENT
Priorităţile s-au stabilit ţinându-se cont atât de obiectivele majore de

management, cât şi de resursele disponibile. Fiecărei acţiuni i s-a asociat o prioritate din
cele trei tipuri de priorităţi utilizate. Cele trei priorităţi au următoarea semnificaţie:
• Prioritatea 1: acţiunea este obligatoriu să fie îndeplinită pe parcursul duratei de
existenţă a planului. Se aplică numai la acţiuni cruciale, care dacă nu vor fi
realizate vor submina întregul plan.
• Prioritatea 2: acţiuni care ar trebui să fie realizate. Există un element de
flexibilitate, dar trebuie să existe un motiv temeinic dacă aceste acţiuni nu au fost
realizate.
• Prioritatea 3: acţiuni ce ar putea să fie realizate când timpul şi/sau resursele
rămân disponibile după îndeplinirea acţiunilor cu prioritatea 1 sau 2
În baza acestui plan de acţiuni, echipa APNLM va elabora planurile de lucru
anuale.
80
PLAN DE MANAGEMENT
TEMA: A. Administrarea şi managementul ariei protejate

Asigurare unui sistem integrat de gospodarire a Parcului Natural Lunca Mureşului în vederea realizării
Obiectiv
obiectivelor pentru care a fost constituit, printr-un management eficient şi adaptabil.
Activitatea la nivel de semestru
Prioritatea
A1 A2 A3 A4 A5 Colaboratori
Buget total
Acţiuni de management Indicatori de realizare pentru
necesar (lei)
implementare
S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2
A1.Identificarea şi accesarea
Parteneri din ţară
surselor de finanţare suplimentare Obţinerea de finanţări 1 0
şi străinătate
pentru susţinerea ariei protejate
A2. Asigurarea de posibilităţi de
Instituţii,
participare la cursuri de specialitate, Personal calificat,
organizaţii
excursii de studii, schimburi de activităţi coordonate cu 2 500 500 500 500 500 500 500 500 500 500 5000
naţionale şi
experienţă pentru personalul profesionalism
internaţionale
Parcului Natural Lunca Mureşului
A3. Organizarea şedinţelor de lucru
Planuri de lucru
semestriale ale Consiliului Ştiinţific
acceptate de toţi factorii Consiliu
şi Consiliul Consultativ al PNLM
interesaţi şi activităţi 1 2500 2500 2500 2500 2500 2500 2500 2500 2500 2500 Consultativ şi 25000
pentru dezbaterea măsurilor de
desfăşurate în Consiliu Ştiinţific
gospodărire a Parcul Natural Lunca
colaborare cu aceştia
Mureşului
Personal calificat în
A4. Instruirea personalului pentru centrele de
2 600 600 Agenţii de turism 1200
centrele de vizitare/punctele de vizitare/punctele de
informare informare
A5. Încheierea de acorduri cu Agenţiile pentru
autorităţile competente pentru Protecţia Mediului,
reglementarea/controlul activităţilor ITRSV, Poliţie,
3 0
legate de aria protejată, desfăşurate Convenţii de colaborare Direcţia de
de terţi. cu instituţii şi organizaţii Sănătate Publică,
relevante Consilii locale
81
PLAN DE MANAGEMENT
Plan de venituri şi Regia Naţională a

A9. Elaborarea planului de venituri si
cheltuieli elaborat anual Pădurilor -
cheltuieli si asigurarea resurselor 1 0
Resurse financiare Romsilva,Adm.
financiare necesare desfăşurării
asigurate pentru activităţi Parcului
activităţilor ariei protejate
A10. Elaborarea şi implementarea Plan de monitoring
planului de monitorizare a eficienţei elaborat, decizii Firme de
1 0
implementării planului de modificate în urma consultanţă
management rezultatelor monitorizării
A11. Obţinerea de imputerniciri Personal împuternicit şi
Consilii judeţeane,
pentru aplicare care implementează 2 0
Ministere
regulamentului/legislaţiei regulamentul pe teren
A12. Promovare de amendamente
legislative care să sprijine activitatea Amendamente înaintate Deputaţi şi senatori
3
PNLM şi protecţia PNLM, dacă este la ministerul de resort de Arad şi Timiş
cazul
A13. Completarea dotării cu Echipament complet
echipament de campare pentru pentru taberele de 3
acţiunile de teren voluntari
A14. Elaborarea şi implementarea
Planuri de lucru realiste şi
planurilor de lucru periodice în baza
cu termene şi 1
prevederilor Planului de Management
responsabilităţi clare
al PNLM
82
PLAN DE MANAGEMENT
A12. Promovare de amendamente

legislative care să sprijine activitatea Amendamente înaintate Deputaţi şi senatori
3 0
PNLM şi protecţia PNLM, dacă este la ministerul de resort de Arad şi Timiş
cazul
A13. Completarea dotării cu Echipament complet
echipament de campare pentru pentru taberele de 3 400 400 400 400 200 200 2000
acţiunile de teren voluntari
A14. Elaborarea şi implementarea Planuri de lucru realiste şi

planurilor de lucru periodice în baza cu termene şi 1 0
prevederilor Planului de Management responsabilităţi clare
al PNLM
A15. Elaborarea şi aducerea la zi a
Hărţi în GIS la zi, decizii
hărţilor în GIS şi utilizarea rezultatelor
fundamentate pe 2 500 500 500 500 500 500 500 500 500 500 Universităţi, şcoli 5000
interpretării în deciziile de
interpretarea lor
management
Regulament adaptat şi
A16. Analiza şi adaptarea periodică a
aprobat de autorităţile 2 0
Regulamentului PNLM
competente
Fişa postului actualizată
A17. Redistribuirea responsabilităţilor 0
personalului parcului 1
83
PLAN DE MANAGEMENT
Prioritatea
Activitatea pe semestru şi buget
Colaboratori
Buget total
Acţiuni de management Indicatori de realizare A1 A2 A3 A4 A5 pentru
necesar (lei)
implementare
S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2
B1. Stabilirea şi aplicarea de măsuri Administraţia
Populaţiile speciilor
de protecţie a speciilor rare, Parcului, ONG-
periclitate/importante se vor 1 0
vulnerabile, periclitate acolo unde uri, universităţi,
menţine sau vor creste.
este necesar. şcoli
Administraţia
Populaţii însemnate cu Parcului,
3 2000 2000 500 500 5000
B2. Asigurarea condiţiilor de aceste specii Institute de
vegetaţie pentru nufărul alb şi galben cercetare
Administraţia
Reducerea suprafeţei
B3. Eliminarea progresivă a speciilor Parcului,
ocupate de speciile 3 5000 5000 5000 5000 20000
alohtone (altele decât cele de arbori) Universităţi,
alohtone
din perimetrul ariei protejate voluntari
1 1 1 1 1 1 1 1
0 0 0 0 0 0 0 0 Administraţia
B4. Găsirea de fonduri pentru Date obţinute 3 0 0 0 0 0 0 0 0 Parcului, 80000
punerea în funcţiune a staţiei de 0 0 0 0 0 0 0 0 Universităţi
monitorizare a aerului 0 0 0 0 0 0 0 0
B5. Interzicerea debarcării sau

apropierii de plaje unde depun ponte Panouri şi alte semne de 1 ONG-uri, 1600
păsările limicole (aprilie-iunie) avertizare amplasate 400 400 200 200 200 200 voluntari
B6. Promovarea unor activităţi de ONG-uri,
cercetare ştiinţifică care să sprijine Lucrări ştiinţifice publicate 1 800 800 800 800 800 800 800 800 800 800 universităţi, 8000
obiectivele PNLM şcoli
B7. Implicarea de voluntari în ONG-uri,
Contracte şi parteneriate
realizarea întregirii bazei de date şi 1 400 400 400 400 400 400 400 400 400 400 universităţi, 4000
încheiate
monitorizarea biodiversităţii şcoli
B8. Monitorizarea cu precădere a
Starea ecologică
habitatelor acvatice, reglementarea 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
(compoziţia specifică) a ONG-uri,
accesului şi limitarea unor activităţi în 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
apelor curgătoare şi 2 universităţi, 10000
vederea reducerii impactului uman 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
stătătoare se va menţine şcoli
asupra Mureşului, braţelor moarte şi 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
sau se va îmbunătăţi.
a altor ape curgătoare
Institute de
Lista şi harta habitatelor şi
B9. Inventarierea, identificarea şi a statutului acestora
1 cercetare, ONG- 84
uri, universităţi
cartografierea habitatelor
B10. Evaluarea şi delimitarea zonelor
PLAN DE MANAGEMENT
B14. Limitarea culturilor agricole pe o

Contracte încheiate cu
rază de 2 km în jurul adăposturilor 2 0
proprietarii terenurilor
liliecilor
B15. Monitorizarea populaţiei de
pisică sălbatică şi a dinamicii Bază de date actualizată 3 2000 2000 2000 2000 1000 1000 10000
acesteia
B16. Studiu chireptologic de
Bază de date actualizată 2 500 500 500 500 500 500 Administraţia Parcului, 3000
ONG-uri
inventariere
B17. Menţinerea zonelor de păşunat
şi a fâneţelor; evitarea cultivării Bază de date actualizată 1 0
terenului
Administraţia
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Parcului,
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Institute de
Bază de date actualizată 1 10000
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 cercetare, ONG-
B18. Continuarea inventarierii
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 uri, universităţi,
speciilor de floră şi faună din raza
voluntari
parcului
B19. Analizarea rezultatelor cercetării

Consiliul
şi monitorizării biodiversităţii în cadrul Monitorizare 2 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 2000
Ştiinţific
Consiliului Ştiinţific şi punerea în
aplicare a recomandărilor rezultate
B20. Evaluarea posibilităţii de Studiul de prefezabilitate,
reintroducere a speciilor dispărute din proiect de reintroducere. Administraţia
3 500 500 500 500 2000
aria protejată, luarea măsurilor Începerea acţiunilor de Parcului,
pentru reintroducere, dacă este cazul reintroducere
85
PLAN DE MANAGEMENT
Administraţia
B 20. Evaluarea posibilităţii de Studiul de prefezabilitate,
Parcului,
reintroducere a speciilor dispărute din proiect de reintroducere.
3 2000 2000 2000 2000 Institute de 8000
aria protejată, luarea măsurilor Începerea acţiunilor de
cercetare,
pentru reintroducere, dacă este cazul reintroducere
universităţi
B 21. Realizarea unei infrastructuri 5 5 5 5 5 5 5 5
Studiul de prefezabilitate,
turistice în zonele de protecţie 0 0 0 0 0 0 0 0 Administraţia
proiect de reintroducere.
integrală astfel ca speciile şi 1 5000 5000 0 0 0 0 0 0 0 0 Parcului, ONG- 410000
Începerea acţiunilor de 0 0 0 0 0 0 0 0
habitatele de interes comunitar să fie uri
reintroducere 0 0 0 0 0 0 0 0
fie cât mai puţin afectate
86
PLAN DE MANAGEMENT
87
PLAN DE MANAGEMENT
Zonele interzise pentru

păşunat marcate pe
C6. Reglementarea păşunatului – harta PNLM Proprietari de
desemnarea zonelor interzise, a Convenţii PNLM – 2 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 păşuni, consilii 2000
categoriilor de animale admise pe comunităţi (proprietari) locale
zone, a condiţiilor de contractare a încheiate pentru toate
păşunilor păşunile şi respectate
Proprietari de
Stare de conservare
C7. Reducerea presiunii de pe 3 păşuni, consilii 0
îmbunătăţită
păşunile afectate/ameninţate locale
Menţinerea sau creşterea populaţiilor de specii de peşti indigeni de pe teritoriul ariei protejate, permiţând pescuitul
Obiectiv sportiv
C8. Identificarea legilor şi extragerea

informaţiilor relevante şi prezentarea Întruniri realizate
acestor informaţii factorilor interesaţi
2 Asociaţii de pescuit 0
C9. Avizarea cotelor de recoltă prin
hotărâri ale consiliilor ştiinţifice ale
Documentaţii analizate
PNLM şi aprobate în continuare în
şi avizate
baza legislaţiei care reglementează
activităţile piscicole 2 Asociaţii de pescuit 0
C10.Dezvoltarea de parteneriate
astfel ca să aibă loc două monitorizări ONG-uri, instituţii
primăvara şi două toamna în fiecare de cercetare,
an Studii realizate 1 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 universităţi 10000
C11. Amplasarea de panouri care să ONG-uri, instituţii
evidenţieze zonele de restricţionare a de cercetare,
pescuitului Panouri amplasate 1 2000 2000 2000 2000 universităţi 8000
88
PLAN DE MANAGEMENT
C12. Încurajarea turiştilor care

observă cazuri de braconaj piscicol Cazuri de braconaj ONG-uri, asociaţii
de a le raporta administraţiei parcului raportate 1 de pescuit 0
C13. Restricţionarea temporară a

pescuitului pe o perioadă de cinci ani
în sectorul Mureşului cuprins în Zona
de Protecţie Integrală Prundul Mare. Panouri amplasate 1 1000 1000 Asociaţii de pescuit 2000
C14. Amplasarea de panouri
informative referitoare la speciile de
peşti Panouri amplasate 1 1000 1000 ONG-uri 2000
C15. Organizarea de întâlniri

periodice cu asociaţiile de pescarii Întruniri realizate 2 100 100 100 100 100 Asociaţii de pescuit 500
C16. Interzicerea populării

amenajărilor piscicole din vecinătatea Reducerea efectivelor
ariei protejate cu peşti exotici de peşti exotici 1 0
Universităţi,
C17. Reducerea populaţiilor speciilor Efective reduse de institute de
exotice specii exotice 3 2000 2000 2000 2000 cercetare 8000
Universităţi,
C18. Studiu prealabil pentru institute de
restaurarea zonelor umede Studiu realizat 2 5000 5000 cercetare 10000
1 1
8 8 9 9
C19. Reconstrucţia ecologică a 0 0 0 0
Universităţi,
braţelor moarte astfel ca să devină 0 0 0 0 institute de
locuri de depunere a icrelor Finanţare obţinută 2 0 0 0 0 cercetare 54000
Menţinerea în bună stare de conservarea şi restaurarea diversităţii de esenţe forestiere autohtone, structuri şi clase
Obiectiv de vârstă diversificate
89
PLAN DE MANAGEMENT
C20. Identificarea legilor şi

extragerea informaţiilor relevante şi
Întruniri realizate
prezentarea acestor informaţii
personalului silvic 1 0
C21. Promovarea regenerărilor
naturale cu preponderenţă cu puieţi Proprietari de
de stejar în staţiunile propice acestei Împăduriri realizate cu păduri, ocoale
specii stejar 2 silvice 0
C22. Promovarea regenerării
naturale şi efectuarea cu predilecţie
de ajutorări pentru regenerarea Regenerări naturale cu
naturală a stejarului stejar 2 Ocoale silvice 0
C23. Includerea în caietele de sarcini
a unor prevederi referitoare la
asigurarea unor facilităţi de
depozitare a deşeurilor în zona în
care se execută lucrări silvice (ex. Caiete de sarcini
containere sau saci pentru deşeuri) reglementate 1 Ocoale silvice 0
C24. Cartografierea bazei de date cu
distribuţia speciilor în fondul forestier Bază de date
şi distribuirea acestor hărţi actualizată şi Institute de
personalului silvic cartografiată 1 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 cercetare 1000
C25. Reglementarea scos-
apropiatului şi transportul materialului
lemnos pe drumurile de pământ în
momentul în care solul este îmbibat
cu apă, astfel ca să nu mai fie Reglementări
deteriorate respectate 1 Ocoale silvice 0
C26. Limitarea procentului ocupat de
specii alohtone la 25% din suprafaţa Reglementări
fondului forestier de stat respectate 3 Ocoale silvice 0
90
PLAN DE MANAGEMENT
C27. Amplasarea unei reţele de

suprafeţe de monitorizare de lungă Reţea de monitorizare Institute de
durată în arboretele ariei protejate amplasată 3 400 400 400 400 400 cercetare 2000
C28. Colaborarea cu ICAS –urile din
ţară şi alte instituţii pentru diverse
studii privind evoluţia arboretelor din ICAS, alte institute
aria protejată Studii efectuate 3 500 500 500 500 500 500 de cercetare 3000
C29. Realizarea bazei de date ICAS, alte institute

geografice în sistem GIS pentru de cercetare,
vegetaţia forestieră Bază de date realizată 2 100 100 100 100 100 100 universităţi 600
C30. Identificarea arboretelor de
mare valoare şi includerea acestora Trasee educative
în trasee educative realizate 2 100 100 100 100 100 100 100 100 Ocoale silvice 800
ICAS, alte institute

C31. Găsirea de soluţii pentru Reducerea suprafeţei de cercetare,
reducerea suprafeţelor ocupate de ocupate de speciile universităţi, ocoale
speciile invazive invazive 2 1000 1000 1000 1000 1000 1000 silvice 6000
C32. Extragerea cu precădere în Diminuarea suprafeţei
toate operaţiunile culturale din ocupate de arţar Ocoale silvice,
pădure a arţarului american american 2 firme de exploatare 0
Creşterea numărului de
parcele în care lucrările
C33. Adaptarea prevederilor
prevăzute în
amenajamentelor silvice la
amenajamentele silvice
necesităţile de conservare a Ocoale silvice,
au fost adaptate la
biodiversităţii în pădurile din aria firme de
necesitatea conservării
protejată amenajare a
unor specii/ecosisteme
1 pădurilor 0
C34. Urmărirea respectării
prevederilor legale în lucrările de Ocoale silvice,
exploatare a pădurilor. Reducerea vătămărilor 2 firme de exploatare 0
91
PLAN DE MANAGEMENT
92
PLAN DE MANAGEMENT
Ocoale silvice,
firme de
C 35. Participarea la conferintele de Observaţii şi avizări amenajare a
amenajare a reprezentanţilor PNLM realizate 1 pădurilor 0
C36. Menţinerea a 2-3 arbori maturi
uscaţi pe picior sau arbori bătrâni cu Menţinerea 2-3 arbori Ocoale silvice,
scorburi pe fiecare hectar uscaţi pe hectar 1 firme de exploatare 0
C37. Protejarea anumitor arbori –
pentru cuibăritul anumitor specii de
păsări de talie mare - Haliaetus Menţinerea arborilor cu Ocoale silvice,
albicilla , specii de păsări răpitoare cuiburi 1 firme de exploatare 0
Obiectiv Menţinerea sau creşterea biodiversităţii de pe terenurile agricole din teritoriul ariei protejate
C38. Promovarea lăsării unei fâşii de

teren necultivată şi nefertilizată la
marginea terenurilor agricole sau de- Prezenţa de fâşii Deţinători de
a lungul râurilor necultivate 2 terenuri arabile 0
C39. Identificarea legilor şi
extragerea informaţiilor relevante şi Consilii locale,
Întruniri realizate
prezentarea acestor informaţii deţinători de
factorilor interesaţi 2 terenuri arabile 0
C40. Lăsarea unor terenuri pârloagă Consilii locale,
care pot servi ca refugii pentru Contracte încheiate cu deţinători de
mamifere mici proprietarii 3 terenuri arabile 0
C41. Practicarea cositului, ca măsură
benefică pentru specii de plante Contracte încheiate cu Deţinători de
sălbatice proprietarii 2 terenuri arabile 0
Consilii locale,
C42. Reducerea nivelului de utilizare Contracte încheiate cu deţinători de
a pesticidelor şi a îngrăşămintelor proprietarii 2 terenuri arabile 0
C43. Evitarea aratului sau a recoltării
în momentele în care unele specii îşi Contracte încheiate cu Deţinători de
cresc puii. proprietarii 1 terenuri arabile 0
C44. Recomandarea utilizării Deţinători de
cerealelor de primăvară cum ar fi Contracte încheiate cu terenuri arabile, 93
rapiţa proprietarii 3 direcţiile agricole 0
PLAN DE MANAGEMENT
94
PLAN DE MANAGEMENT
C45. Scoaterea din circuitul agricol a Deţinători de

suprafeţelor impotante din punct de terenuri arabile,
vedere al biodiversităţii şi facilitarea Contracte încheiate cu direcţiile agricole,
compensării proprietarilor proprietarii 2 consilii locale 0
Obiectiv Menţinerea sau creşterea faunei cinegetice indigene de pe fondurile de vânătoare din teritoriul ariei protejate
Institute de
cercetare, asociaţii
C46. Stabilirea zonelor de linişte a de vânători, Ocolul
vânatului şi reglementarea accesului Marcaje efectuate pe Silvic Iuliu
în aceste suprafeţe teren 1 Moldovan 0
C47. Semnalizarea zonelor în care Marcaje efectuate pe
vânătoarea este interzisă teren 1 400 400 400 400 ONG-uri 1600
C48. Încurajarea turiştilor care
observă cazuri de braconaj pentru ca
acestea să fie raportate administraţiei Procese verbale de
parcului contravenţie încheiate 3 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 ONG-uri 1000
C49. Acţiuni de combatere a Asociaţii de
braconajului în colaborare cu vânătoare, Ocolul
administratorii fondurilor de Procese verbale de Silvic Iuliu
vânătoare contravenţie încheiate 3 Moldovan 0
C50.Implicarea în stabilirea măsurilor Măsurile de gospodărire Asociaţii de
de gospodărire a fondurilor de respectă obiectivul vânătoare, Ocolul
vânătoare şi în acţiunile de principal de conservare Silvic Iuliu
gospodărire a faunei 3 Moldovan 0
Asociaţii de
vânătoare, Ocolul
C51. Participarea la acţiunile de Silvic Iuliu
evaluare a vânatului Rapoarte de evaluare 2 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 Moldovan 500
Asociaţii de
vânătoare, Ocolul
Silvic Iuliu
C52. Organizarea şi participarea la Moldovan,
acţiuni de patrulare în fondurile de Jandarmeria
vânatoare Rapoarte de patrulare 3 Română
95
PLAN DE MANAGEMENT
TEMA: C. Managementul terenurilor şi exploatarea durabilă a resurselor

Reglementarea, monitorizarea şi controlul activităţii de păşunat astfel încât să nu dăuneaze biodiversităţii, peisajului
Obiectiv
sau mediului fizic al ariei protejate
Activitatea la nivel de semestru
Prioritatea
Colaboratori
Acţiuni de management Indicatori de realizare A1 A2 A3 A4 A5 pentru Comentarii
implementare
S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2
Consilii Judeţene,
C1. Avizarea şi supravegherea autorităţi ale
Documentaţii analizate
activităţilor de utilizare a resurselor statului, consilii
şi avizate
naturale locale, DSVSA
3 Arad şi Timiş
C2. Identificarea legilor şi extragerea
DSVSA Arad şi
informaţiilor relevante şi prezentarea Întruniri realizate
Timiş
acestor informaţii factorilor interesaţi
3
C3. Finalizarea studiului privind

Proprietari de
păşunile - determinarea capacităţii de Studii finalizate pentru
3 păşuni, institute de
suport, a stării de degradare şi valorii toate păşunile
cercetare
d.p.d.v. al biodiversităţii, stabilirea
măsurilor de management
C4. Identificarea stânelor şi a
Consilii locale,
populaţiilor de animale domestice Bază de date
1 DSVSA Arad şi
care se hrănesc pe terenurile din actualizată
Timiş
parc
96
PLAN DE MANAGEMENT
Inspectoratele în
Construcţii Arad şi
Timiş, Garde de
Renaturarea insulelor 1
C61. Limitarea şi apoi reducerea Mediu,
treptată a construcţiilor ilegale de pe Jandarmeria
insule Română 0
C62. Interzicerea extragerii de Administraţia
agregate minerale în afara zonelor de Neavizarea extragerilor Naţională Apele
dezvoltare durabilă de agregate minerale 1 Române 0
C63. Reglementarea extragerii de
agregate minerale în zonele de
Administraţia
dezvoltare durabilă după o
Naţională Apele
examinare prealabilă a
Române
documentaţiilor depuse la autorităţile
competente Activitate reglementată 1 0
97
PLAN DE MANAGEMENT
Autorităţile locale,
Materiale promoţionale membrii
D5. Promovarea valorilor
elaborate de PNLM comunităţilor,
comunităţilor prin introducerea de 2 200 200 200 200 200 200 200 200 1600
promoveză valorile Autoritatea Naţională
informaţii referitoare la comunităţi în
locale de Turism, agenţii de
materialele promoţionale ale ariei
turism
protejate
Comunităţile locale sunt
Membrii comunităţilor
D6. Menţinerea legăturilor cu informate şi se implică
3 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 locale, autorităţile 1000
comunităţile locale prin întâlniri şi alte în acţiunile ariei
locale, ONG-uri
evenimente protejate
Reprezentanţi ai
comunităţilor sunt Membrii comunităţilor
D7. Încurajarea implicării active a
membrii activi în grupuri 3 locale, autorităţile 0
comunităţilor în elaborarea
de lucru stabilite la locale, ONG-uri
strategiilor ariei protejate şi
nivelul ariei protejate
implementarea acestora
D8. Obţinerea unei finanţări pentru
reabilitarea Cantonului Pecica şi 4 4
0 0 Partener extern,
realizarea acolo a unui mic muzeu Finanţare obţinută 2 0 0
80000
Muzee
care să promoveze tradiţiile şi istoria 0 0
locurilor 0 0
D9. Crearea unei baze de date cu
Interes sporit pentru
mestesugarii din zona si tipurile de 2 Muzee 0
zonă
produse realizate de acestia
D10. Realizarea unor materiale de
prezentare a obiceiurilor şi datinilor
turişti, conservarea
(casete video, culegeri de texte) 2 Muzee 4000
tradiţiilor
precum şi organizarea unor astfel de
manifestări 400 400 400 400 400 400 400 400 400 400
98
PLAN DE MANAGEMENT
mesteşugari din zonă,
D11. Încurajarea tinerilor pentru perpetuarea traditiilor,
2 Şcoli, universităţi
deprinderea practicilor tradiţionale ocuparea forţei de
prin cursuri, ateliere, diverse munca locale
manifestări 200 200 200 200 200 200 200 200 1600
D12. Încurajarea înfiinţării unor Produse oferite spre
Membrii
puncte de desfacere pentru vânzare în centrele de
3 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 comunităţilor locale,
vânzarea produselor realizate de vizitare şi punctele de
autorităţile locale
localnici informare ale PNLM 1000
D13. Organizarea de
Tradiţiile sunt Comunităţile locale,
evenimente/acţiuni prin care să se
cunoscute de tineret şi, 2 500 500 500 500 500 500 500 500 500 500 şcoli, meşteri
promoveze şi să se valorifice
în parte, pracicate populari
tradiţiile locale 5000
D14. Includerea unor obiective Programe turistice care
istorice şi arheologice în circuitul au incluse astfel de 2 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 Agenţii de turism
turistic obiective 1000
D15. Promovarea unor obiective
Panouri informative
istorice şi arheologice prin 2 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 Muzee
amplasate
amplasare de panouri informative 2000
99
PLAN DE MANAGEMENT
TEMA: E. Promovarea şi realizarea conştientizării publice şi a educaţiei ecologice

Obiectiv Transformarea Centrului de Vizitare Ceala într-un centru regional de educaţie ecologică pentru tineri
Prioritatea
Activitatea pe semestru şi buget Colaboratori
Indicatori de Buget total
Acţiuni de management pentru
realizare A1 A2 A3 A4 A5 necesar (lei)
implementare
S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2
E1. Realizarea unor programe
educaţionale complexe, dar Complexitatea şi
ONG-uri, Şcoli,
atractive, pentru elevi şi care să se numărul de programe 1
Voluntari
desfăşoare la Centrul de Vizitare educaţionale realizate
Ceala pe durata a 3-4 ore 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 1000
E2. Culegerea de informaţii pentru Realizarea manualului
programele educaţionale şi gruparea educaţional în limba 2 ONG-uri, Voluntari
lor într-un manual cu uz intern română
200 200 1000 3000 4400
E3. Iniţierea şi dezvoltarea unor Şcoli,
Parteneriate funcţionale
parteneriate cu şcoli din judeţele Inspectoratele
cu şcolile şi 2
Arad şi Timiş şi cu inspectoratele Şcolare Judeţene,
inspectoratele şcolare
şcolare din aceste judeţe Voluntari 0
Reducerea poluarii în
E4. Colaborarea PNLM cu zona parcului;
comunitatile locale în cadrul unor cresterea gradului de
2 Consilii locale
acţiuni pe linia protecţiei mediului: confort şi civilizaţie a
colectare/depozitare deşeuri, locuitorilor
infrastructura, etc. 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 3000
E5. Realizarea unor programe
pentru tabere de vară de 4-7 zile, cu Programe educaţionale
1 ONG-uri, Voluntari
posibilitatea cazării elevilor la pentru tabere de vară
Centrul de Vizitare Ceala 2000 2000 2000 2000 2000 10000
100
PLAN DE MANAGEMENT
E6. Derularea de programe

educaţionale la Punctele de Şcoli, Consilii
2
informare turistică de la Pecica şi locale
Cenad 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 1000
Activităţi noi incluse în
E7. Promovarea de noi activităţi de ONG-uri, Şcoli,
programele 2
educaţie ecologică Voluntari
educaţionale 0
E8. Promovarea a două trasee
tematice în zonele Ceala şi Prundul 2 Voluntari
Mare Trasee realizate 800 800 400 400 400 400 3200
E9. Realizarea unui film pe DVD şi a
unei prezentări Power Point cu Materiale video pentru
imagini din timpul derulării promovarea pachetelor
2 ONG-uri, Voluntari
programelor educaţionale în vederea educaţionale şi
sensibilizării factorilor de decizie şi atragerea de fonduri
atragerea de fonduri 2000 2000 4000
101
PLAN DE MANAGEMENT
Obiectiv
Sensibilizarea şi informarea populaţiei din preajma parcului cu privire la importanţa protejării Luncii
Mureşului
E10. Participarea angajaţilor
Numărul de întâlniri cu Primării, ONG-uri,
parcului la şedinţele consiliilor locale 2
reprezentanţii Voluntari, localnici
ale localităţilor din preajma parcului
comunităţilor locale 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 1000
E11. Realizarea unor materiale de
informare (postere) care să fie Numărul de materiale Primării, ONG-uri,
2
afişate în fiecare localitate de pe realizate şi afişate Voluntari, localnici
raza parcului 300 300 300 300 1200
E12. Actualizarea permanentă a
pagină web actualizată 1 Specialişti
paginii de web a PNLM 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 2000
E13. Editarea şi difuzarea unui Distribuirea lunară a
1
buletin de informare periodic buletinului 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 500
E14. Realizarea unei manifestări
numite "Nopţile liliecilor" în zona 2
Ceala 2000 2000 2000 2000 2000 10000
E15. Prezentarea parcului cu
Consilii locale,
obiectivele şi politicile sale în cadrul Nr. participări la
3 autorităţi publice
comunitǎţilor locale cu ocazia evenimente
locale
diferitelor evenimente 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 500
E16. Emiterea periodică a unor
Numărul de apariţii în
materiale care să fie publicate în 3 ONG-uri, Voluntari
presa locală
presa locală 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 500
E17. Participarea angajaţilor
parcului la sărbătorile locale şi la
Numărul de participări
alte evenimente organizate de Primării, ONG-uri,
la evenimentele 3
localnici pentru răspândirea unor Voluntari, localnici
organizate de localnici
materiale de informare şi discuţii cu
localnicii 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 2000
102
PLAN DE MANAGEMENT
Obiectiv Reglementarea turismului de week-end din zona de agrement Ceala
F19. Reglementarea accesului către Mijloacele motorizate să

zonele de agrement prin interzicerea folosească doar căile de
1 ONG-uri, voluntari
părăsirii drumurilor publice cu acces amenajate în
mijloacele motorizate acest scop
F20. Amenajarea de vetre de foc şi
grătare cu coş pentru fum în zone Focul să se facă doar în
uşor accesibile şi controlabile şi locurile indicate de 2 ONG-uri, voluntari
interzicerea aprinderii focului în alte administraţie
locuri decât aceste vetre
Gunoaie mai puţine şi
F21. Organizarea unor acţiuni de Jandarmeria,
mai puţine mijloace
conştientizare a turiştilor şi 2 Garda de Mediu,
motorizate în afara
vizitatorilor Voluntari
drumurilor
F22. Organizarea unor acţiuni de
Jandarmeria,
patrulare în vederea respectării Respectarea
1 Garda de Mediu,
regulamentului parcului de către regulamentului parcului
Voluntari
turişti şi vizitatori
103
PLAN DE MANAGEMENT
Harta completă cu 1 1
F9. Realizarea hărţii turistice a
trasee, locuri de 0 0
parcului şi imprimarea acesteia pe 1 ONG-uri, voluntari 2000
campare, atractii, 0 0
hârtie
cazare 0 0
F10. Direcţionarea circuitelor turistice Trasee turistice care să
în conformitate cu interesul pentru atingă punctele de
1 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 ONG-uri, voluntari 500
conservare, prin amenajarea unor interes şi să evite
trasee zonele de conservare
F11. Întreţinerea traseelor turistice Trasee turistice
1 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 Voluntari 500
existente accesibile
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
F12. Realizarea unor locuri de Numărul de locuri de 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ONG-uri, voluntari,
2 20000
campare pe suprafaţa parcului campare realizate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 comunităţi
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
F13. Iniţierea unor acţiuni de
Acţiuni de numărare şi
numărare a turiştilor şi de culegere 3 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 ONG-uri, voluntari 500
intervievare a turiştilor
de impresii (feed-back)
F14. Verificarea respectării
Acţiuni de patrulare
regulamentului parcului de către 2 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 ONG-uri, voluntari 1000
eficiente
turişti prin organizarea de patrulări
F15. Întreţinerea drumurilor de acces Drumuri şi locuri de

2 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 Autorităţi, ONG-uri 1000
şi a locurilor de acostare pentru bărci acostare accesibile
F16. Reglementarea activităţii

Firme de exploatare
forestiere care interacţionează cu Reglementări înscrise
1 forestieră, Ocolul 0
trasele de biciclete prin caietele de în caietele de sarcini
Silvic iuliu Moldovan
sarcini de efectuare a lucrărilor silvice
F17. Interzicerea debarcării sau

1 ONG-uri 0
apropierii de plaje unde depun ponte Panouri şi alte semne
păsările limicole (aprilie-iunie) de avertizare amplasate
F18.Controlul impactului turismului în
parc prin verificarea tuturor
activităţilor turistice şi avizarea Lipsa practicării unor
(neavizarea) acestora. Interzicerea forme de turism cu Autorităţi, Garda de
1 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 1000
practicării unor forme de turism cu impact negativ asupra Mediu
impact negativ semnificativ asupra ariei protejate 104
mediului (de exemplu "off road",
"motociclism", "ATV" etc.)
PLAN DE MANAGEMENT
Obiectiv Reglementarea turismului de week-end din zona de agrement Ceala
F19. Reglementarea accesului către Mijloacele motorizate să

zonele de agrement prin interzicerea folosească doar căile de
1 ONG-uri, voluntari
părăsirii drumurilor publice cu acces amenajate în
mijloacele motorizate acest scop
100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 1000
F20. Amenajarea de vetre de foc şi
grătare cu coş pentru fum în zone Focul să se facă doar în
uşor accesibile şi controlabile şi locurile indicate de 2 ONG-uri, voluntari
interzicerea aprinderii focului în alte administraţie
locuri decât aceste vetre 500 500 500 500 500 500 500 500 500 500 5000
Gunoaie mai puţine şi

mai puţine mijloace Jandarmeria, Garda
conştientizare a turiştilor şi 2
motorizate în afara de Mediu, Voluntari
vizitatorilor
drumurilor
300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 3000

patrulare în vederea respectării Respectarea Jandarmeria, Garda
1
regulamentului parcului de către regulamentului parcului de Mediu, Voluntari
turişti şi vizitatori
200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 2000
105
PLAN DE MANAGEMENT
TEMA: G. Măsuri de management specifice Sitului Natura 2000 Lunca Mureşului Inferior şi Zonei Umede de
Ameliorarea într-o manieră permanentă a caracterului de zonă umedă a sitului pentru a asigura calitatea ecosistemelor legate de apă
Obiectiv
şi de biodiversitatea lor favorizând funcţionarea naturală a dinamicii aluviale a râului Mureş
Prioritatea
Activitatea pe semestru şi buget
Indicatori de Buget total Habitate
Acţiuni de management A1 A2 A3 A4 A5 Specii vizate
realizare necesar (lei) vizate
S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2
G1. Promovarea cositului Contracte

înainte de luna iulie unde au încheiate cu 6430,
fost înregistrate speciile Lanius deţinătorii de 6440,
collurio şi Lanius minor terenuri 2 0 6510 Lanius minor, Lanius collurio
Gobio albipinnatus, Gobio kessleri,

G2. Limitarea regularizării Reducerea Gymnocephalus baloni, Pelecus cultratus,
cursului de apă, tăierea lucrărilor 1 0 Sabanejewia aurata, Zingel zingel, Rhodeus
meandrelor şi a coturilor în hidrotehnice amarus, Misgurnus fossilis, Zingel streber,
conformitate cu actele Gymnocephalus schraetser, Cobitis taenia, Ardea
normative în domeniul apelor 3270 purpurea, Alcedo atthis, Aythya nyroca, Bot
G3. Protejarea şi restaurarea Lutra lutra, Rhinolophus ferrumequinum, Castor
2 0
vegetaţiei naturale a malurilor 3270 fiber, Aquila heliaca
G4. Interzicerea consolidării

malurilor, cu excepţia în care Maluri
1 0
siguranţa populaţiei şi lucrările neconsolidate
de apărare sunt puse în pericol
sau în cazuri bine justificate 3270 Alcedo atthis, Aspius aspius
106
PLAN DE MANAGEMENT
107
PLAN DE MANAGEMENT
Trasee marcate
G9. Marcarea traseelor în afara
2 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 1000
turistice astfel ca să se evite locurilor de 91F0, Ciconia nigra, Aquila pomarina,
locurile de cuibărire a păsărilor cuibărire 92A0 Coracias garrulus
Menţinerea 6430,
G10. Menţinerea fâneţelor populaţiei de 0 6440,
umede Crex crex 2 6510 Crex crex
3 3 3 3
Locuri de 0 0 0 0
Ciconia nigra, Aquila pomarina,
G11. Amenajarea locurilor de campare 2 12000 Spermophilus citellus, Coracias
0 0 0 0
campare amenajate 0 0 0 0 garrulus
Lutra lutra, Chlidonias hybridus,
G12. Amplasarea de panouri Circus aeruginosus, Egreta garzetta,
de interdicţie, limitarea 1 400 400 400 400 400 2000 Egreta alba, Gavia arctica, Nycticorax
turismului nautic cu Panouri 3270, nycticorax, Philomachus pugnax ,
ambarcaţiuni cu motor amplasate 92A0 Egretta alba
G13. Realizarea de 5000 toate habitatele şi speciile prioritare şi de interes

monitorizări periodice a faunei 1 500 500 500 500 500 500 500 500 500 500 comunitar
G14. Realizarea de relevee Bază de date toate habitatele şi speciile prioritare şi de interes
3000
periodice actualizată 1 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 comunitar
G15. Întregirea bazei de date
privind speciile şi habitatele de Bază de date 4000 toate habitatele şi speciile prioritare şi de interes
interes comunitar actualizată 1 400 400 400 400 400 400 400 400 400 400 comunitar
Bombina bombina, Rhodeus amarus,

Zingel streber, Sabanejewia aurata,
Ophioghopus cecilia, Unio crassus,
0 Misgurnus fossilis, Aspius aspius,
G16. Reducerea surselor de 3270, Triturus cristatus, Ardea purpurea,
poluare domestice; susţinerea Noi reţele de 3160, Alcedo atthis, Aythya nyroca,
proiectelor de realizare a canalizare 3150, Botaurus stellaris, Ciconia ciconia,
canalizărilor în localităţi realizate 3 3130 Ciconia nigra
108
PLAN DE MANAGEMENT
Contracte
încheiate cu 6430,
G17. Menţinerea unei utilizări deţinătorii de 6440, Crex crex, Cirsium brachycephalum,
extensive a fâneţelor fâneţe 2 0 6510 Circus pygargus, Aquila heliaca
Contracte
încheiate cu 6430,
G18. Negocierea cu proprietarii deţinătorii de 6440,
o bună distribuţie a păşunatului păşuni 2 0 6510 Cirsium brachycephalum
G19. Menţinerea stabilităţii şi

calităţii sistemelor hidrologice,
supravegherea poluării,
inventarierea speciilor Zingel Măsuri e
zingel şi Pelecus cultratus şi conservare
stabilirea de măsuri conservative stabilite 3 0 3270 Zingel zingel, Pelecus cultratus
G20. Limitarea păşunatului cu

oi în zonele în care s-a depistat 6430,
speciile Eurodryas maturna şi 6440, Eurodryas maturna, Cirsium
Cirsium brachycephalum Păşunat redus 3 200 200 200 200 800 6510 brachycephalum
Aquila pomarina, Caprimulgus
europaeus, Crex crex, Egretta
G21. Limitarea dezvoltării garzetta, Egretta alba, Ixobrychus
reţelei de cabluri electrice şi a Infrastructură minutus, Sylvia nisoria, Coracias
noi drumuri redusă 2 0 garrulus, Circus pygargus
Emys orbicularis, Caprimulgus
europaeus, Circus cyaneus, Falco
columbarius, Anthus campestris,
Lanius minor, Lanius collurio, Sylvia
G22. Interzicerea tratamentelor nisoria, Lullula arborea Pernis
fitosanitare cu remanenţă mare 1 0 apivorus, Euphydryas maturna
Tufişuri şi Anthus campestris, Lanius minor,
G23. Interzicerea tăierii perdele de Lanius collurio, Sylvia nisoria, Lullula
perdelelor de protecţie şi a protecţie arborea, Circus pygargus, Aquila
tufărişurilor menţinute 1 0 40A0* heliaca
G24. Interzicerea transformării Menţinerea 6430, Cirsium brachycephalum,
păşunilor şi fâneţelor în folosinţei 6440, Eurygaster catax, Circus pygargus,
terenuri arabile terenurilor 2 0 6510 Aquila heliaca, 109
PLAN DE MANAGEMENT
110
PLAN DE MANAGEMENT
Consilii locale,
G52. Cosirea cu întârziere în deţinători sau 6430,
apropierea cuiburilor, Contracte administratori 6440,
strângerea masei vegetale încheiate 2 de terenuri 6511 Crex crex
G53. Acţiuni de conştientizare
la nivelul silvicultorilor şi
firmelor de exploatare prin
relizarea unor fluturaşi pentru
identificarea cuiburilor a
Acţiuni de Ciconia nigra, Aquila pomarina, Falco
diferitelor specii de păsări conştientizare Voluntari, 92A0, cherrug, Pernis apivorus, Milvus
prioritare realizate 1 ocoale silvice 91F0 migrans, Hieraaetus pennatus
G54. Realizarea de acţiuni în Acţiuni de
parteneriat cu proprietarii de conştientizare Voluntari, 91A0,
păduri realizate 3 ocoale silvice 91F0
Acţiuni de
G55. Conştientizare în şcolile conştientizare Inspectoratele
locale realizate 1 şcolare toate habitatele şi speciile prioritare şi de interes comunitar
G56. Tipărirea de broşuri care Universităţi,

să prezinte importanţa institute de
conservării habitatelor şi Materiale cercetare, ONG-
speciilor de interes comunitar tipărite 1 uri toate habitatele şi speciile prioritare şi de interes comunitar
Aquila pomarina, Falco cherrug, Pernis

Consilii locale, 92A0, apivorus, Milvus migrans, Hieraaetus
deţinători sau 91F0, pennatus, Ciconia nigra, Dendrocopos
G57. Sensibilizarea Acţiuni de administratori 6430, medius, Dendrocopos syriacus,
proprietarilor, fermierilor, conştientizare de terenuri, 6440, Dryocopus martius, Picus canus,
silvicultorilor realizate 2 ocoale silvice 6510 Coracius garrulus, Aquila heliaca
92A0,
91F0, Crex crex, Aquila pomarina, Dryocopus
Acţiuni de 6430, martius, Egretta alba, Pernis apivorus,
G58. Acţiuni de conştientizare conştientizare Asociaţii de 6440, Circus pygargus, Coracias garrulus,
la nivelul vânătorilor realizate 3 vânători 6510 Aquila heliaca
G59. Evaluarea prezenţei
habitatelor forestiere 9160 şi
91E0* Studii efectuate 1
111
PLAN DE MANAGEMENT
112
PLAN DE MANAGEMENT
G33. Cartografierea 6430,

suprafeţelor cu Succisa Cartografiere 6440,
pratensis realizată 2 400 400 400 400 400 400 400 400 400 400 4000 6510 Eurodryas maturna
G34. Luarea de măsuri de 3270,
conservare adaptate speciilor Măsuri de 3160,
Coenagrion ornatum şi conservare 3150, Coenagrion ornatum, Ophiogomphus
Ophiogomphus cecilia stabilite 2 0 3130 cecilia
G35. Limitarea accesului cu
barca în anumite perioade ale Reglemenări
anului evidenţiate 2 200 200 200 200 800 3270 Lutra lutra
G36. Încurajarea menţinerii Arbori prezenţi
reţelei de arbori de-a lungul de-a lungul
căilor de comunicaţie căilor de
comunicaţie 3 0 Coracias garrulus, Aquila heliaca
G37. Reglementarea apropierii Interdicţii

de malurile abrupte în perioada evidenţiate pe
cuibăritului -aprilie-iunie teren 1 300 300 300 300 1200 3270 Alcedo atthis
Emys orbicularis, Triturus vulgaris,
Bombina bombina, Ardea purpurea,
Alcedo atthis, Aythya nyroca, Botaurus
stellaris, Ciconia ciconia, Ciconia
3270, nigra, Egretta alba, Egretta garzetta,
3160, Ixobrycus minutus, Nycticorax
G38. Menţinerea sau Zone umede 3150, nycticorax, Phalacrocorax pygmeus,
multiplicarea zonelor umede menţinute 1 0 3130 Platal
6430,
6440,
G39. Neefectuarea lucrării 6510,
pământului în zonele 3160,
identificate cu ponte de Emys Ponte 3150,
orbicularis menţinute 2 900 900 900 900 3600 3130 Emys orbicularis
3270,
Scăderea 3160,
G40. Evitarea introducerii efectivelor de 3150,
peştelui soare în zonă peşte soare 3 0 3130 Triturus cristatus, Triturus dobrogicus
113
PLAN DE MANAGEMENT
114
PLAN DE MANAGEMENT
92A0,
91F0,
3270,
3160, Dendrocopos medius, Dryocopus
3150, martius, Aquila pomarina, Falco
G44. Asigurarea unei perioade Creşterea 3130, cherrug, Pernis apivorus, Milvus
de linişte în timpul reproducerii -efectivelor de 6430, migrans, Hieraaetus pennatus, Picus
de precizat perioada restrictivă specii interes 6440, canus, Ciconia nigra, Lullula arborea,
pentru exploatare şi perimetrul comunitar 1 0 6510 Sylvia nisoria, Coracias garrulus
Arborii cu Aquila pomarina, Falco cherrug, Pernis
G45. Conservarea arborilor cu cuiburi 91F0, apivorus, Milvus migrans, Hieraaetus
cuiburi ale păsărilor prioritare menţinuţi 1 0 92A0 pennatus, Ciconia nigra
2 2 2 2 2 2
0 0 0 0 0 0
G46. Izolarea cablurilor de la 0 0 0 0 0 0
liniile de medie tensiune Cabluri izolate 3 0 0 0 0 0 0 12000 Ciconia ciconia
G47. Crearea de suporturi la
1 1 1 1 1 1
stâlpii de medie tensiune 8 8 8 8 8 8
pentru cuiburile de barză din Suporturi 0 0 0 0 0 0
localităţile din sit realizate 3 0 0 0 0 0 0 10800 Ciconia ciconia
G48. Asigurarea unei perioade

de linişte în jurul cuiburilor la Caiete de Ciconia nigra, Aquila pomarina, Falco
300 m prin restricţionarea sarcini cherrug, Pernis apivorus, Milvus
circulaţiei în pădure în completate cu Ocoale silvice, 92A0, migrans, Hieraaetus pennatus, Coracias
perioada aprilie - august aceste restricţii 1 voluntari 91F0 garrulus
G50. Limitarea spaţială a Caiete de

tăierilor de tufărişuri şi sarcini Anthus campestris, Lanius minor,
subarboret până la 70% din completate cu 92A0, Lanius collurio, Sylvia nisoria, Lullula
suprafaţa unităţii amenajistice aceste restricţii 1 Ocoale silvice 91F0 arborea, Circus pygargus
92A0,
91F0,
G51. Inventarierea locurilor de 6430, Hieraaetus pennatus, Ciconia nigra,
cuibărire şi cartografierea Cuiburi 6440, Aquila pomarina, Crex crex, Haliaetus
acestora catografiate 1 Ocoale silvice 6510 albicilla, Coracias garrulus
Consilii locale,
G52. Cosirea cu întârziere în deţinători sau 6430, 115
apropierea cuiburilor, Contracte administratori 6440,
strângerea masei vegetale încheiate 2 de terenuri 6511 Crex crex
PLAN DE MANAGEMENT
G49. Limitarea spaţială a Caiete de

tăierilor de tufărişuri şi sarcini Anthus campestris, Lanius minor, Lanius
subarboret până la 70% din completate cu 92A0, collurio, Sylvia nisoria, Lullula arborea,
suprafaţa unităţii amenajistice aceste restricţii 1 0 91F0 Circus pygargus
92A0,
91F0,
G50. Inventarierea locurilor de 6430, Hieraaetus pennatus, Ciconia nigra,
cuibărire şi cartografierea Cuiburi 6440, Aquila pomarina, Crex crex, Haliaetus
acestora catografiate 1 400 400 400 400 400 400 400 400 400 400 4000 6510 albicilla, Coracias garrulus
G51. Cosirea cu întârziere în 6430,
apropierea cuiburilor, Contracte 6440,
strângerea masei vegetale încheiate 2 0 6511 Crex crex
G52. Acţiuni de conştientizare
la nivelul silvicultorilor şi
firmelor de exploatare prin
relizarea unor fluturaşi pentru
identificarea cuiburilor a
Acţiuni de Ciconia nigra, Aquila pomarina, Falco
diferitelor specii de păsări conştientizare 92A0, cherrug, Pernis apivorus, Milvus migrans,
prioritare realizate 1 500 500 500 500 500 2500 91F0 Hieraaetus pennatus
G55. Realizarea de acţiuni în Acţiuni de
parteneriat cu proprietarii de conştientizare 91A0,
păduri realizate 3 200 200 200 200 800 91F0
Acţiuni de
G54. Conştientizare în şcolile conştientizare
locale realizate 1 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 1000 toate habitatele şi speciile prioritare şi de interes comunitar
G55. Tipărirea de broşuri care

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
să prezinte importanţa
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
conservării habitatelor şi Materiale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
speciilor de interes comunitar tipărite 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 20000 toate habitatele şi speciile prioritare şi de interes comunitar
92A0, Aquila pomarina, Falco cherrug, Pernis
91F0, apivorus, Milvus migrans, Hieraaetus
G56. Sensibilizarea Acţiuni de 6430, pennatus, Ciconia nigra, Dendrocopos
proprietarilor, fermierilor, conştientizare 6440, medius, Dendrocopos syriacus,
silvicultorilor realizate 2 200 200 200 200 200 200 200 200 1600 6510 Dryocopus martius, Picus canus,
116
PLAN DE MANAGEMENT
92A0,
91F0,
Acţiuni de 6430, Crex crex, Aquila pomarina, Dryocopus martius,
G57. Acţiuni de conştientizare conştientizare 6440, Egretta alba, Pernis apivorus, Circus pygargus,
la nivelul vânătorilor realizate 3 200 200 200 200 200 1000 6510 Coracias garrulus, Aquila heliaca
G58. Evaluarea prezenţei
habitatelor forestiere 9160 şi
91E0* Studii efectuate 1 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 1000
117
PLAN DE MANAGEMENT
118
PLAN DE MANAGEMENT
Capitolul 5. PROGRAMUL DE MONITORIZARE A PLANULUI DE

MANAGEMENT
Planul de monitoring a fost elaborat cu scopul de a se urmări modul în care se

respectă prevederile Planului de management al Parcului Natural Lunca Mureşului şi
modul de desfăşurare a activităţilor. Planul de monitoring conţine programul de
colectare a evidenţelor privind implementarea acţiunilor prevăzute în planul de
management, program sintetizat în tabelul de mai jos.
Domeniul Monitorizarea implementării planului de

management
Obiectiv Asigurarea monitorizării sistematice a
rezultatelor şi a eficienţei planului de
management, a înregistrării şi evaluării
rezultatelor şi adaptării corespunzătoare a
planului.
Modalitatea/mijloacele de monitorizare Acţiunea Frecvenţa Indicator al
din R - monitorizării
planurile Regulat
operaţionale C -
continuu
S –
la solicitare
Monitorizarea biodiversităţii şi
peisajului
Elaborarea raportului anual privind B7, B8, B9, R % din suprafaţă
inventarul speciilor şi habitatelor B10, B16,
G13, G15
Stabilirea reţelei de pieţe de monitoring / B12, C20, R Pieţe de monitoring
localizări şi proceduri asociate. Efectuarea C21, C22 delimitate/marcate
monitoringului forestier sistematic anual în teren, rapoarte
Protejarea speciilor rare din PNLM şi B1, B2, B5, C
reintroducerea lor în parc dacă este cazul B13, B20,
C16, C17,
C23, C31,
G32, G42,
G43
Inventarul studiilor şi lucrărilor ştiinţifice A8 S Nr. de lucrări
despre parc si ariile pritejate
Elaborarea raportului trimestrial privind C11, C12, R Nr. de acţiuni

acţiunile intreprinse pentru combaterea C13, C56,
braconajului C57, C58,
C59
Elaborarea şi actualizarea continuă a bazei B18, C Bază de date
de date pentru datele biologice legate de actualizată
119
PLAN DE MANAGEMENT
aria protejată şi ariile protejate

Realizarea de rapoarte anuale asupra C1, C2, R Rapoarte
activităţilor de utilizare a resurselor C26, C27,
desfăşurate de alte agenţii în aria protejată C28, C29,
C30, C32,
G53
Obţinerea de imputerniciri pentru aplicarea A11, A12,
regulamentului/legislaţiei în PNLM C20
Menţinerea păşunilor şi fâneţelor şi B17, C3, C
protejarea lor C5, C6, C7,
G10, G17,
G18, G20
Susţinerea comunităţilor, patrimoniului
cultural şi a economiei locale
Evaluarea aportului ariei protejate în A1, S Nr. de programe
dezvoltarea comunităţilor locale D1,D3,D4, implementate
D5,D6,D7,
D8,D9,
Realizarea de parteneriate A5,A6,A7, S Nr. de parteneri
C10,C34,G
54
Evaluarea eficienţei măsurilor de E4 R Proiecte
gestionare a deşeurilor în zona implementate cu
înconjurătoare ariei protejate succes
Evaluarea gradului de elaborare şi D10, D11, R Proiectul
implementare a strategiei de turism D12, D13,
D14, D15
Limitarea extinderii intravilanului şi a C65, C66, R
construcţiilor noi în aria protejată C67, G21
Monitorizarea activitaţii interne şi
externe, a activitaţilor documentate,
documentelor oficiale şi a convenţiilor
Asigurarea de posibilităţi de participare la A2, A4, S
cursuri de specialitate, excursii de studii, A17
schimburi de experienţă pentru personalul
ariei protejate
Organizarea de patrule pe întreaga C61, C
suprafaţă a ariei protejate pentru C62, F14,
monitorizare şi bună funcţionare a ei F22
Redistribuirea responsabilităţilor A17 C
personalului ariei protejate
Managementul turismului şi al recreerii
Analiza desfăşurării şi implementării E14, E19, R,S Nr. de programe
programelor turistice G56 operate
Urmărirea încadrării în graficul de F10, F11, R Recepţii finale
execuţie a lucrărilor de infrastructură F12, F13,
turistică F15, F16,
F18, F20,
G11
120
PLAN DE MANAGEMENT
Realizarea unor programe educaţionale E1, E2, E3, R Nr. de persoane,

pentru elevi şi studenţi E5, E6, E7, teme şi materiale
E8, E9, G55
Elaborarea unor chestionare de evaluare a R Nr. de turişti
impactului turistic interpelaţi
Verificarea stadiului de elaborare a hărţii A16, E9 R
şi ghidului turistic
121
PLAN DE MANAGEMENT
ANEXA NR. 1.A LISTA INSTITUŢILOR MEMBRE ALE

CONSILIULUI CONSULTATIV
Primăria Arad
Primăria Pecica
Primăria Semlac
Primăria Şeitin
Primăria Nădlac
Primăria Zădăreni
Primăria Felnac
Primăria Secusigiu
Primăria Periam
Primăria Sâmpetru Mare
Primăria Sânnicolaul Mare
Primăria Cenad
Ocolul Silvic Iuliu Moldovan
Direcţia Silvică Timişoara
Agenţia de Protecţia Mediului Timişoara
Agenţia de Protecţia Mediului Arad
Muzeul Judeţean Arad
Muzeul Banatului Timişoara
Condor Club Arad
Universitatea Aurel Vlaicu Arad
Institutul Naţional de Cercetarea şi Dezvoltarea Turismului
Universitatea de Medicină din Timişoara
Administraţia Naţională Apele Române, Direcţia Apelor Mureş
Consiliu Judeţean Arad
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare
Direcţia de Sănătate Publică Arad
Consiliul Local Secusigiu
Consiliul Municipal Arad
Mănăstirea Hodoş Bodrog
Protopopiatul sârbesc
Schela de Petrol Arad
Asociaţia de proprietari Insula a Treia
Consilul Judeţean Timişoara
Inspectoratul Judeaţean de Poliţie Arad
Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului
122
PLAN DE MANAGEMENT
ANEXA NR. 1B LISTA MEMBRILOR CONSILIULUI ŞTIINŢIFIC
Nr. Nume şi
Specializarea Instituţia
crt. prenumele
1 Dragoş Mihai silvicultura Regia Naţională a Pădurilor Romsilva
Lector Dr. Telcean
2 Ilie ihtiologie Academia Romana
Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Regional
3 ing. Silviu Megan silvicultura Timiş
4 Liliana Vîrtopeanu biologie Ministerul Mediului şi Pădurilor
Prof. Dr. ing.
4 Maior Corneliu silvicultura Universitatea de Vest Vasile Goldiş Arad
5 Dr. ing. Iovu Biriş silvicultura Institutul de Amenajări şi Cercetări Silvice Bucureşti
Biol. Dr. Dan
6 Stănescu ornitologie Universitatea de Vest Timişoara
Prof.. Dr. Rakosy
7 Laszlo entomologie Universitatea Babeş Bolyai, Facultatea de biologie
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină
8 Conf. Dr. Arsene Veterinară a Banatului din Timişoara, Facultatea de
Gicu Gabriel ecologie Agricultură
arheolog
9 Dr. Hugel Peter expert Muzeul Judeţean Arad
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină
10 Asist. Dr. Marinel Veterinară a Banatului din Timişoara, Facultatea de
Horablaga agronomie Agricultură
ing. Cojocariu
11 Florin geologie ASA Environmental Services SRL
12 Dr. Biro Zoltan biologie Administraţia Naţională Apele Române
13 DIRECTOR PARC - Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului
14 BIOLOG - Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului
123
PLAN DE MANAGEMENT
124
PLAN DE MANAGEMENT
125
PLAN DE MANAGEMENT
126
PLAN DE MANAGEMENT
127
PLAN DE MANAGEMENT
ANEXA NR. 6 LISTA SPECIILOR DE PLANTE DIN PARCUL NATURAL LUNCA

MUREŞULUI
Familia Aceraceae
Acer campestre L.
Acer negundo L.
Acer platanoides L.
Acer pseudoplatanus L.
Acer tataricum L.
Familia Alismataceae
Alisma gramineum Lej.
Alisma lanceolatum With.
Alisma plantago-aquatica L.
Sagittaria sagittifolia L.
Familia Amaranthaceae
Amaranthus albus L.
Amaranthus blitoides S.Watson
Amaranthus crispus (Lesp. et Thev.) N. Terracc. f. macrophyllus Deg.et Thell.
Amaranthus crispus (Lesp.et Thev.) N. Terracc.
Amaranthus deflexus L. f. scandens (L.fil.) Thell.
Amaranthus deflexus L. f. scandens (L.fil.) Thell.
Amaranthus hybridus L.
Amaranthus hybridus L. var. chlorostachys (Willd.) Thell.
Amaranthus lividus L. v (A. blitum Thell.)
Amaranthus lividus L. var. ascendens (Lois) Thell.
Amaranthus retroflexus L.
Familia Amaryllidaceae
Galanthus nivalis L.
Leucojum aestivum L.
Familia Apocynaceae
Vinca minor L.
Familia Araceae
Acorus calamus L.
Arum maculatum L.
Familia Araliaceae
Hedera helix L.
Familia Aristolachiaceae
Aristolochia clematitis L.
Asarum europaeum L.
Familia Asclepiadaceae
Vincetoxicum hirundinaria Medicus (Cynanchum vincetoxicum (L.) Pers.)
Familia Aspidiaceae
128
PLAN DE MANAGEMENT
Dryopteris filix-mas (L.)Schott

Familia Aspleniaceae
Asplenium ruta-muraria L.
Familia Betulaceae
Alnus glutinosa (L.) Gaertner
Familia Bignoniaceae
Catalpa speciosa Warder
Familia Boraginaceae
Anchusa barrelieri (All.) Vitman
Anchusa officinalis L.
Asperugo procumbens L.
Buglossoides purpurocaerulea (L.) Johnston (Lithospermum purpurocaeruleum
L.)
Cerinthe minor L. ssp.minor
Cynoglossum officinale L.
Echium italicum L.
Echium vulgare L.
Heliotropium europaeum L.
Heliotropium supinum L.
Lappula squarrosa (Retz.) Dumort. (L. myosotis Moench)
Buglossoides arvensis (L.) I.M. Johnston (Lithospermum arvense L.)
Myosotis arvensis (L.) Hill
Myosotis laxa Lehm. ssp. cespitosa (C.F. Schultz) Hyl. ex Nordh.
Myosotis ramosissima Rochel
Myosotis scorpioides L. (M. palustris (L))
Myosotis scorpioides L. var. memor Kitt.
Myosotis sparsiflora Mikan ex Pohl
Myosotis stricta Link ex Roemer & Schultes
Nonea pulla (L.) DC.
Onosma arenaria Waldst.et Kit.
Onosma visianii G.C. Clementi ssp.visianii
Pulmonaria mollis Wulfen ex Hornem. ssp.mollissima (Kern.) Nyman
Pulmonaria officinalis L.
Symphytum officinale L. ssp.officinale
Familia Butomaceae
Butomus umbelatus L.
Familia Buxaceae
Buxus sempervirens L.
Familia Callitrichaceae
Callitriche cophocarpa Sendtner
Familia Campanulaceae
Campanula glomerata L.
129
PLAN DE MANAGEMENT
Campanula patula L. ssp. patula

Campanula trachelium L.
Familia Cannabaceae
Humulus lupulus L.
Familia Caprifolaceae
Sambucus ebulus L.
Sambucus nigra L.
Viburnum lantana L.
Viburnum opulus L.
Familia Caryophyllaceae
Agrostemma githago l.
Arenaria procera Sprengel ssp.glabra (F.N.Williams) J.Holub
Arenaria serpyllifolia L.
Cerastium brachypetalum Pers.
Cerastium brachypetalum Pers. ssp.tauricum (Sprengel) Murb.
Cerastium dubium (Bast.) O. Schwarz
Cerastium glomeratum Thuill.
Cerastium pumilum Curtis
Cerastium semidecandrum L.
Cucubalus baccifer L.
Dianthus armeria L. ssp. armeria
Dianthus pontederae Kerner
Dianthus pontederae Kerner ssp. giganteiformis (Borbas) Soo
Gypsophila muralis L.
Herniaria glabra L.
Holosteum umbellatum L.
Lychnis flos-cuculi L.
Minuartia setacea (Thuill.) Hayek
Myosoton aquaticum (L.) Moench (Stellaria aquatica (L.) Scop. )
Petrorhagia prolifera (L.) P.W.Ball. et Heywood (Kohlrauschia prolifera (L.)
Kunth )
Sagina procumbens L.
Saponaria officinalis L.
Scleranthus annuus L. ssp. polycarpos (L.) Thell.
Scleranthus annuus L. ssp.annuus
Silene alba (Miller) E.H.L.Krause (Melandrium album (Miller) Garcke)
Silene bupleuroides L.
Silene heuffelli Soo
Silene noctiflora L.
Silene otites (L.) Wibel ssp. otites var. pseudotites (Bess.)Borb.
Silene otites (L.) Wibel ssp.otites
Silene vulgaris (Moench) Garke
130
PLAN DE MANAGEMENT
Spergula arvensis L.
Spergularia marina (L.) Griseb. (S. salina (L.) J.et C.Presl. )
Stellaria graminea L.
Stellaria holostea L.
Stellaria media (L.) Vill.
Stellaria nemorum L.
Vaccaria hispanica (Miller) Rauschert ssp.grandiflora (Fisch.ex DC.) Holub
(V.pyramidata Medik.)
Dianthus carthusianorum L.
Celastraceae
Euonymus europaeus L.
Euonymus europaeus L. var. europeus f.angustifolia (Schultz) Borza
Euonymus verrucosus Scop.
Familia Ceratophyllaceae
Ceratophyllum demersum L.
Ceratophyllum demersum L. var.tricorne Van Haes f. leve Crepin
Ceratophyllum submersum L.
Familia Chenopodiaceae
Atriplex littoralis L.
Atriplex nitens Schkuhr (Atriplex sagittata Borkh.)
Atriplex patula L.
Atriplex patula L. var. angustifolia (Sm.) Lange
Atriplex patula L. var. erecta (Huds.) Lange
Atriplex patula L. var. erecta (Huds.) Lange f. obtusa Cham.
Atriplex rosea L.
Atriplex tatarica L.
Chenopodium album L.
Chenopodium album L. ssp. album var. praeacutum (Murr)
Chenopodium album L. ssp. album var. praeacutum (Murr.) f. laciniatum
(Murr)
Chenopodium album L. ssp. striatum (Krasan.) J. Murray
Chenopodium album L. ssp. striatum (Krasan.) J. Murray f. krasani
Chenopodium bonus-henricus L.
Chenopodium botrys L.
Chenopodium botrys L. f. simplex Beck
Chenopodium ficifolium Sm.
Chenopodium glaucum L.
Chenopodium hybridum L.
Chenopodium opulifolium Schrader ex Koch et Ziz
Chenopodium polyspermum L.
Chenopodium rubrum L.
Chenopodium rubrum L. ssp. blitoides (Lej.) A.et G.
Chenopodium urbicum L.
131
PLAN DE MANAGEMENT
Chenopodium vulvaria L.
Kochia scoparia (L.) Schrader (Bassia prostrata (L.) G. Beck)
Polycnemum arvense L.
Salsola kali L. ssp. ruthenica (Iljin) Soo
Compositae
Achillea collina J. Becker ex Reinchenb.
Achillea crithmifolia Waldst.et Kit.
Achillea pannonica Scheele
Achillea thracica Velen. (A. millefolium Grec.)
Ambrosia artemisiifolia L.
Anthemis arvensis L.
Anthemis cotula L.
Achillea millefolium L.
Achillea setacea Waldst. et Kit.
Arctium lappa L.
Arctium minus Bernh.
Arctium nemorosum Lej.
Arctium tomentosum Miller
Artemisia absinthium L.
Artemisia annua L.
Artemisia pontica L.
Artemisia scoparia Waldst. et Kit.(Artemisia capillaris Thunb)
Artemisia vulgaris L.
Aster sedifolius L.
Aster sedifolius L. ssp. sedifolius
Aster sedifolius L. var. squamosus (Lallem.) Morariu et Nyar
Bellis perennis L.
Bidens cernua L.
Bidens tripartita L.
Bidens tripartita L. f.dumosa Nyar.
Carduus acanthoides L.
Carduus candicans Waldst. et Kit.
Carduus crispus L.
Carduus hamulosus Ehrh.
Carduus nutans L.
Carduus personata (L.) Jacq.
Carduus x orthocephalus Wallr.
Carpesium cernuum L.
Carthamus lanatus L.
Centaurea apiculata Ledeb. ssp. spinulosa (Rochel ex Sprengel) Dostal
Centaurea biebersteinii DC.(C. micranthos S.G.Gmelin ex Hayek)
Centaurea calcitrapa L.
132
PLAN DE MANAGEMENT
Centaurea cyanus L.
Centaurea decipiens Thuill. var.decipiens
Centaurea indurata Janka
Centaurea jacea L.
Centaurea rocheliana (Heuffel) Dostal f. fastigiata (Prod.)
Centaurea nigrescens Willd.
Centaurea phrygia L. (C. austriaca Willd.)
Centaurea rocheliana (Heuffel) Dostal (Centaurea jacea L. ssp. banatica
(Rochel)
Centaurea solstitialis L.
Centaurea x orodensis J. Wagn. (rocheliana x nigrescens)
Centaurea x spuria Kern. (pannonica x stenolepis)
Centaurea x szollosii J. Wagn. (indurata x pannonica)
Chondrilla juncea L.
Cichorium intybus L.
Cirsium arvense (L.) Scop.
Cirsium brachycephalum Juratzka
Cirsium canum (L.) All.
Cirsium vulgare (Savi) Ten.
Conyza canadensis (L.) Cronq. (Erigeron canadensis L.)
Crepis biennis L.
Crepis foetida L. ssp. rhoeadifolia (Bieb.) Celak.
Crepis pulchra L.
Crepis setosa Haller Fil.
Crepis tectorum L.
Echinops exaltatus Schrader (E. commutatus Juratzka)
Echinops sphaerocephalus L.
Eupatorium cannabinum L.
Filaginella uliginosa (L.) Opiz (Gnaphalium uliginosum L. )
Filago vulgaris Lam. (F. germanica L. non Hudson)
Galinsoga parviflora Cav.
Gnaphalium luteo-album L.
Helianthus annuus L.
Hieracium pilosella L.
Hieracium prealtum Vill. ex Gochnat ssp. bauhinii (Besser) Petunnikov
Inula britannica L.
Inula helenium L.
Inula salicina L. ssp.salicina var.glabra Beck
Inula salicina L. ssp.salicina var.subhirta C.A.Mey.
Lactuca saligna L.
Lactuca saligna L. f. runcinata (Gren. et Godr.)
Lactuca sativa L.
133
PLAN DE MANAGEMENT
Lactuca serriola L.
Lactuca serriola L. var.integrata (Gren.et Godr. )
Lactuca x dichotoma Simk.
Lapsana communis L.
Leontodon autumnalis L.
Leontodon hispidus L.
Leucanthemella serotina (L.) Tzvelev (Tanacetum serotinum (L.) Schultz Bip.)
Leucanthemum vulgare Lam. (Crysanthemum leucanthemum L.)
Logfia arvensis (L.) J. Holub (Filago arvensis L.)
Logfia minima (Sm.) Dumort (Filago minima (Sm.) Pers. )
Matricaria perforata Merat (Tripleurospermum inodorum Sch. Bip. nom. illeg.)
Matricaria recutita L. (Chamomilla recutita (L.) Rauschert)
Mycelis muralis (L.) Dumort.
Onopordum acanthium L.
Picris echioides L. (Helminthotheca echioides (L.) Holub)
Picris hieracioides L.
Pulicaria dysenterica (L.) Bernh.
Pulicaria vulgaris Gaertner
Scorzonera cana (C.A. Meyer) O. Hoffm. (Podospermum canum C.A. Mey.)
Chondrilla juncea L. var. latifolia (M.B.) Koch
Scorzonera parviflora Jacq.
Senecio aquaticus Hill ssp.barbareifolius (Wimm.et Grab.) Walters (Senecio
erraticus Bertol. )
Senecio doria L.
Senecio erucifolius L.
Senecio erucifolius L. ssp. tenuifolius (Jacq.) DC.
Senecio jacobaea L.
Senecio paludosus L.
Senecio vernalis Waldst.et Kit.
Senecio vulgaris L.
Serratula tinctoria L.
Solidago canadensis L.
Solidago gigantea Aiton ssp. serotina (O. Kuntze) McNeill
Sonchus arvensis L. ssp.arvensis
Sonchus asper (L.)Hill
Sonchus oleraceus L.
Sonchus oleraceus L. var. laceratus (Willd.) Wallr.
Tanacetum corymbosum (L.) Schultz Bip. (Chrysanthemum corymbosum L.)
Tanacetum vulgare L. (Chrysanthemum vulgare (L.) Bernh.)
Taraxacum bessarabicum (Hornem.) Hand.-Mazz.
Taraxacum officinale Weber
Taraxacum serotinum (Waldst. et Kit.) Poiret
134
PLAN DE MANAGEMENT
Tragopogon dubius Scop. ssp. major (Jacq.) Vollmann

Tragopogon pratensis L. ssp.orientalis (L.) Celak.(T. orientalis L.)
Tussilago farfara L.
Xanthium spinosum L.
Xanthium strumarium L.
Xanthium strumarium L. ssp. italicum (Moretti) D. Loeve
Xeranthemum annuum L.
Xeranthemum cylindraceum Sibth. et Sm. (X. foetidum auct. non Moench)
Scorzonera laciniata L.
Familia Convolvulaceae
Calystegia sepium (L.) R.Br.
Convolvulus arvensis L.
Cuscuta campestris Yuncker
Cuscuta epithymum (L.) L. ssp. epithymum
Cuscuta europaea L.
Cuscuta lupuliformis Krocker
Cuscuta epithymum (L.) L. ssp. trifolii (Bab.) Berher
Familia Cornaceae
Cornus mas L.
Cornus sanguinea L.
Familia Corylaceae
Carpinus betulus L.
Corylus avellana L.
Familia Crassulaceae
Sedum caespitosum (Cav.) DC.
Sedum hispanicum L.
Familia Cruciferae
Alliaria petiolata (Bieb.) Cavara et Grande
Alyssum alyssoides (L.) L.
Alyssum desertorum Stapf
Arabidopsis thaliana (l.) Heynh.
Arabis hirsuta (L.) Scop.
Arabis hirsuta (L.) Scop. f. sagittata (Betol.) Tusz.
Arabis recta Vill.
Arabis sagitata (Bertol.) DC.
Armoracia rusticana P. Gaertner, B. Meyer et Scherb.
Barbarea vulgaris R.Br.
Berteroa incana (L.) DC.
Brassica nigra (L.) Koch
Bunias orientalis L.
Calepina irregularis (Asso) Thell.
Capsella bursa-pastoris (L.) Medicus
135
PLAN DE MANAGEMENT
Cardamine impatiens L.
Cardamine palustris L. (Wimmer et Grab.) Paterm.
Cardaminopsis arenosa (L.) Hayek
Cardaria draba (L.) Desv. (Lepidium draba L.)
Conringia orientalis (L.) Dumort.
Coronopus squamatus (Forskal) Ascherson
Descurainia sophia (L.) Webb ex Prantl (Sisymbrium sophia L.)
Diplotaxis muralis (L.) DC.
Draba nemorosa L.
Erophila verna (L.) Chevall. ssp. spathulata (A.F.Lang) Walters
Erophila verna (L.) Chevall. ssp.verna
Erysimum odoratum Ehrh.
Erysimum repandum L.
Euclidium syriacum (L.) R.Br.
Hesperis sylvestris Crantz
Isatis tinctoria L. ssp. tinctoria
Lepidium campestre (L.) R.Br.
Lepidium perfoliatum L.
Lepidium ruderale L.
Myagrum perfoliatum L.
Neslia paniculata (L.) Desv.
Raphanus raphanistrum L.
Rapistrum perenne (L.) All.
Rorippa amphibia (L.) Besser
Rorippa austriaca (Crantz) Besser
Rorippa islandica (Oedes) Borbas
Rorippa sylvestris (L.) Besser ssp. sylvestris
Rorippa x armoracioides (Tausch) Fuss
Rorippa x armoracioides (Tausch) Fuss var. pinnatifida (Tausch) Borb.
Rorippa x hungarica Borb. (amphibia x austriaca)
Sinapis arvensis L.
Sinapis arvensis L. var.orientalis (L.) Koch et Ziz
Sisymbrium loeselii L.
Sisymbrium officinale (L.) Scop.
Sisymbrium orientale L.
Thlaspi arvense L.
Thlaspi perfoliatum L.
Erysimum diffusum Ehrh.
Familia Cucurbitaceae
Echinocystis lobata (Michx) Torrey et A. Gray
Bryonia alba L.
Familia Cupressaceae
136
PLAN DE MANAGEMENT
Juniperus virginiana L.
Familia Cyperaceae
Carex acuta L. (C. gracilis Curtis)
Carex brizoides L.
Carex caryophyllea Latourr.
Carex distans L.
Carex divisa Hudson
Carex divulsa Stokes.
Carex hirta L.
Carex liparocarpos Gaudin
Carex ovalis Good. (C. leporina auct.non L.)
Carex praecox Schreber
Carex remota L.
Carex riparia Curtis
Carex spicata Hudson var.nemorosa (Lumn.)
Carex stenophylla Wahlenb.
Carex sylvatica Hudson
Carex tomentosa L.
Carex vesicaria L.
Carex vulpina L.
Carex x toezensis Simk. (melanostachya x riparia)
Cyperus flavescens Jacq. (Pycreus flavescens (L.) Reichenb.)
Cyperus fuscus L.
Cyperus fuscus L. var. virescens (Hoffm.) Vahl.
Cyperus glaber L. (Chlorocyperus glaber (L.) Palla)
Cyperus glomeratus L. (Chlorocyperus glomeratus (L.) Palla )
Cyperus michelianus (L.) Link (Dichostylis michelianus (L.) Nees)
Eleocharis acicularis (L.) Roemer & Schultes
Eleocharis palustris (L.) Roemer & Schultes
Scirpus lacustris L. (Schoenoplectus lacustris (L.) Palla )
Scirpus lacustris L. ssp. tabernaemontani (C.C.Gmelin) (Schoenoplectus
tabernaemontani (C.C.Gmelin) Palla)
Scirpus maritimus L. (Bolboschoenus maritimus (L.) Palla)
Scirpus sylvaticus L.
Dipsacaceae
Dipsacus fullonum L. (D. sylvestris Hudson)
Dipsacus laciniatus L.
Dipsacus pilosus L. (Cephalaria pilosa (L.)Gren.)
Knautia arvensis (L.) Coulter
Knautia arvensis (L.) Coulter f. jasionea (Borb.) Szabo
Knautia arvensis (L.) Coulter f. microcephala (Schur)
Knautia arvensis (L.) Coulter f. pratensis (Schm.) Szabo
137
PLAN DE MANAGEMENT
Scabiosa ochroleuca L.
Succisella inflexa (Kluk) G. Beck
Familia Elatinaceae
Elatine alsinastrum L.
Elatine triandra Schkuhr
Familia Equisetaceae
Equisetum arvense L.
Equisetum hyemale L.
Equisetum palustre L.
Equisetum ramosissimum Desf.
Familia Euphorbiaceae
Euphorbia amygdaloides L.
Euphorbia cyparissias L.
Euphorbia esula L. ssp.esula
Euphorbia helioscopia L.
Euphorbia nicaeensis All.
Euphorbia palustris L.
Euphorbia platyphyllos L.
Euphorbia salicifolia Host
Euphorbia segetalis L.
Euphorbia seguierana Necker
Euphorbia serrulata Thuill. (E. stricta L.)
Euphorbia villosa Waldst.et Kit. ex Willd
Euphorbia esula L. ssp. tommasiniana (Bertol.) Nyman
Euphorbia x angustata (Roch.)Simk. (salicifolia x virgata)
Euphorbia x paradoxa (Schur) Podp. (esula x salicifolia)
Euphorbia x pseudolucida Schur (lucida x virgata)
Familia Fagaceae
Quercus cerris L.
Quercus robur L.
Quercus robur L. purebula (Lasch) Schwz. (var. tardiflora Czern.)
Quercus robur L. var. glabra (Godr.) Schwaz. ( var. praecox Czrn.)
Quercus rubra L. (Q. borealis Michx.)
Familia Gentianaceae
Centaurium erythraea Rafn ssp. erythraea (C. minus Moench nom.rej.)
Centaurium pulchellum (Swartz) Druce.
Familia Geraniaceae
Erodium ciconium (L.) L'Her.
Erodium cicutarium (L.) L'Her.
Geranium dissectum L.
Geranium palustre L.
Geranium pratense L.
138
PLAN DE MANAGEMENT
Geranium pusillum L.
Geranium robertianum L.
Familia Gramineae
Briza media L.
Aegilops cylindrica Host
Agropyron cristatum (L.) Gaertner ssp.pectinatum (Bieb.) Tzvelev
Agrostis canina L.
Agrostis capillaris L. (A. tenuis Sibth.)
Agrostis gigantea Roth ssp. gigantea var. sylvatica (Host.) Beldie
Agrostis stolonifera L.
Alopecurus aequalis Sobol.
Alopecurus geniculatus L.
Alopecurus pratensis L.
Anthoxanthum odoratum L.
Apera spica-venti (L.) Beauv.
Arrhenatherum elatius (L.) Beauv. ex J. & C. Presl ssp. elatius
Avena fatua L.
Avena fatua L. var. glabrata Peterm.
Beckmannia eruciformis (L.) Host
Brachypodium sylvaticum (Hudson) Beauv.
Bromus arvensis L.
Bromus commutatus Schrader
Bromus hordeaceus L. ssp.hordeaceus (B. mollis L.)
Bromus inermis Leysser
Bromus inermis Leysser f. pellitus (Beck)
Bromus japonicus Thunb.
Bromus secalinus L.
Bromus sterilis L.
Bromus tectorum L.
Calamagrostis epigeios (L.) Roth
Calamagrostis pseudophragmites (Haller fil.) Koeler
Crypsis aculeata (L.) Aiton
Crypsis alopecuroides (Piller et Mitterp.) Schrader (Heleochloa alopecuroides
(Piller et Mitterp.) )
Crypsis schoenoides (L.) Lam. (Heleochloa scoenoides (L.) Host
Cynodon dactylon (L.) Pers.
Cynosurus cristatus L.
Dactylis glomerata L. ssp. glomerata
Deschampsia cespitosa (L.) Beauv.
Dichanthium ischaemum (L.) Roberty (Bothriochloa ischaemum (L.) Keng)
Digitaria ischaemum (Schreber) Muhl.
Digitaria sanguinalis (L.) Scop.
139
PLAN DE MANAGEMENT
Echinochloa crus-galli (L.) Beauv.

Elymus caninus (L.) L. (Agropyron caninum (L.) Beauv.)
Elymus hispidus (Opiz) Melderis (Agropyron intermedium (Host) Beauv.)
Elymus repens (L.) Gould (Agropyron repens (L.) Beauv.)
Eragrostis cilianensis (All.) F.T. Hubbard
Eragrostis minor Host (E. poaeoides Beauv.)
Eragrostis pilosa (L.) Beauv.
Festuca arundinacea Schreber
Festuca arundinacea Schreber var. mediterranea (Hack.) A.et G. f. baltica (A.
et G.)
Festuca gigantea (L.) Vill.
Festuca pratensis Hudson
Festuca pseudovina Hack. ex Wiesb.
Festuca rupicola Heuffel ssp. rupicola
Festuca valesiaca Schleicher ex Gaudin
Glyceria fluitans (L.) R. Br.
Glyceria maxima (Hartman) Holmberg (G.aquatica (L.) Wahlb.)
Holcus lanatus L.
Hordeum hystrix Roth
Hordeum marinum Hudson
Koeleria macrantha (Ledeb.) Schultes (K. cristata (L.))
Leersia oryzoides (L.) Swartz
Lolium multiflorum Lam.
Lolium perenne L.
Milium effusum L.
Phalaris arundinacea L. (Typhoides arundinacea (L.) Moench)
Phleum pratense L.
Pholiurus pannonicus (Host) Trin.
Phragmites australis (Cav.) Trin. ex Steudel
Phragmites australis (Cav.) Trin. ex Steudel var.flavescens Custer
Poa annua L.
Poa bulbosa L.
Poa compressa L.
Poa nemoralis L.
Poa palustris L.
Poa pratensis L. ssp. pratensis
Poa trivialis L.
Puccinellia gigantea (Grossh.) Grossh. (P. convoluta (Hornem.) Hayek p.p.)
Sclerochloa dura (L.) Beauv.
Setaria pumila (Poiret) Schultes (Setaria glauca auct. non (L.)Beauv.)
Setaria verticillata (L.) Beauv.
Setaria viridis (L.) Beauv.
140
PLAN DE MANAGEMENT
Tragus racemosus (L.)All.

Vulpia myuros (L.) C.C. Gmelin
Bromus japonicus Thunb. var. transsilvanicus (Auersw.) Haz
Chrysopogon gryllus (L.) Trin.
Familia Guttiferae
Hypericum hirsutum L.
Hypericum perforatum L.
Hypericum tetrapterum Fries (T. quadrangulum L. nom. ambig.)
Familia Haloragaceae
Myriophyllum spicatum L.
Myriophyllum verticillatum L.
Myriophyllum verticillatum L. f. pinnatifidum (Wallr.) Ţopa
Familia Hippocastanaceae
Aesculus hippocastanum L.
Familia Hydrocharitaceae
Hydrocharis morsus-ranae L.
Stratiotes aloides L.
Familia Hypolepidaceae
Pteridium aquilinum (L.) Kuhn
Familia Iridaceae
Crocus vernus L. Hill (Crocus heuffelianus Herb. )
Iris pseudacorus L.
Iris sibirica L.
Iris variegata L.
Familia Juglandaceae
Juglans nigra L.
Juglans regia L.
Familia Juncaceae
Juncus articulatus L.
Juncus bufonius L.
Juncus effusus L.
Juncus gerardi Loisel.
Juncus inflexus L.
Luzula campestris (L.) DC.
Luzula pilosa (L.) Willd.
Familia Labiatae
Ajuga chamaepitys (L.) Schreber
Ajuga genevensis L.
Ajuga reptans L.
Ballota nigra L. ssp.nigra
Calamintha nepeta (L.) Savi ssp. nepeta var. subisodonta (Borb.)Hay.
Calamintha sylvatica Bromf. ssp. sylvatica
141
PLAN DE MANAGEMENT
Clinopodium vulgare L. (Calamintha clinopodium Bentham.)

Galeopsis ladanum L.
Galeopsis speciosa Miller
Glechoma hederacea L.
Glechoma hirsuta Waldst.et Kit.
Lamiastrum galeobdolon (L.) Ehrend. et Polatschek (Lamium galeobdolon (L.)
L.)
Lamium album L.
Lamium amplexicaule L.
Lamium maculatum L.
Lamium purpureum L.
Leonurus cardiaca L. ssp. cardiaca
Leonurus marrubiastrum L. (Chaiturus marrubiastrum (L.) Ehrh.)
Lycopus europaeus L.
Lycopus exaltatus L. fil.
Marrubium peregrinum L.
Marrubium vulgare L.
Melissa officinalis L.
Mentha aquatica L.
Mentha aquatica L. var.riparia (Schreb.)
Mentha arvensis L.
Mentha arvensis L. ssp. arvensis var. foliicoma (Opiz) Top.
Mentha arvensis L. ssp. arvensis var.pascuorum Top.
Mentha arvensis L. ssp.austriaca (Jacq.) Briq. var.austriaca
Mentha arvensis L. ssp.austriaca (Jacq.) Briq. var.cuneifolia Lej.et Court.
Mentha arvensis L. ssp.austriaca (Jacq.) Briq. var.fontana (Weihe)Top.
Mentha arvensis L. ssp.austriaca (Jacq.) Briq. var.palitzensis Top.
Mentha longifolia (L.) Hudson
Mentha longifolia (L.) Hudson ssp. incana (Willd.) Gusul var.barthiana (Borb.)
Top.
Mentha longifolia (L.) Hudson ssp.incana (Willd.) Gusul var. macilenta Briq.
Mentha longifolia (L.) Hudson ssp.incana (Willd.) Gusul var.planitiensis Top.
Mentha longifolia (L.) Hudson ssp.incana (Willd.) Gusul var.wierzbickiana
(Opiz) Briq.
Mentha longifolia (L.) Hudson ssp.longifolia var.barthiana (Borb.) Top.
Mentha longifolia (L.) Hudson ssp.mollissima (Borkh.) Dom. var.leioneura
(Borb.)Top.
Mentha longifolia (L.) Hudson ssp.mollissima (Borkh.) Dom. var.marisensis
(Simk.)Top.
Mentha longifolia (L.) Hudson ssp.mollissima (Borkh.) Dom. var. hollosyana
(Borb.) Top.
Mentha pulegium L.
Mentha x verticillata L.
Mentha x verticillata L. var.ovatifolia Top.
142
PLAN DE MANAGEMENT
Nepeta cataria L.
Prunella laciniata (L.) L.
Prunella vulgaris L.
Salvia austriaca Jacq.
Salvia glutinosa L.
Salvia nemorosa L.
Salvia pratensis L.
Salvia verticillata L.
Salvia x sylvestris L.
Scutellaria galericulata L.
Scutellaria hastifolia L.
Sideritis montana L.
Stachys annua (L.) L.
Stachys germanica L.
Stachys officinalis (L.) Trevisan (Betonica officinalis L.)
Stachys palustris L.
Stachys recta L. ssp.recta
Stachys sylvatica L.
Teucrium chamaedrys L.
Teucrium scordium L. ssp.scordium
Thymus glabrescens Willd. ssp. pilosus (Opiz) Soo
Thymus pannonicus All.
Acinos arvensis (Lam.) Dandy
Familia Leguminosae
Amorpha fruticosa L.
Astragalus cicer L.
Astragalus glycyphyllos L.
Astragalus onobrychis L.
Chamaecytisus banaticus (Griseb.et Schenk.) Rothm.
Coronilla varia L.
Galega officinalis L.
Genista tinctoria L.
Gleditsia triacanthos L.
Glycyrrhiza echinata L.
Trifolium micranthum Viv. (Trifolium filiforme L.)
Lathyrus hirsutus L.
Lathyrus latifolius L.
Lathyrus latifolius L. var.rotundifolius (Willd.) Reichenb.
Lathyrus palustris L. ssp.palustris
Lathyrus pratensis L.
Lathyrus pratensis L. var. glabrescens Beck
Lathyrus sylvestris L.
143
PLAN DE MANAGEMENT
Lathyrus sylvestris L. var.platyphyllus (Retz) Aschers.

Lathyrus tuberosus L.
Lathyrus vernus (L.) Bernh.
Lotus angustissimus L.
Lotus corniculatus L.
Lotus tenuis Waldst. et Kit. ex Willd.
Medicago lupulina L.
Medicago minima (L.) Bartal.
Medicago minima (L.) Bartal. var.pubescens Webb. f.elongata (Roch.) A.et G.
Medicago rigidula (L.) All.
Medicago x varia Martyn
Melilotus alba Medicus
Melilotus dentata (Waldst. et Kit.) Pers.
Melilotus officinalis (L.) Pallas
Ononis spinosiformis Simkovics
Robinia pseudacacia L.
Sophora japonica L.
Trifolium angulatum Waldst et Kit
Trifolium angustifolium L.
Trifolium arvense L.
Trifolium campestre Schreber
Trifolium campestre Schreber f. pseudoprocumbens (Gmel.)
Trifolium dubium Sibth.
Trifolium fragiferum L.
Trifolium hybridum L. ssp. elegans (Savi) Acherson et Graebner
Trifolium medium L.
Trifolium ornithopodioides L.
Trifolium pallidum Waldst.et Kit.
Trifolium pratense L. var. pratense
Trifolium repens L.
Trifolium retusum L.
Trifolium striatum L.
Vicia cracca L.
Vicia dumetorum L.
Vicia grandiflora Scop.
Vicia hirsuta (L.) S.F. Gray
Vicia hirsuta (L.) S.F. Gray var.eriocarpa (Gren.et Godr.) Rouy f. fissa
(G.Frol.) Beck
Vicia lathyroides L.
Vicia narbonensis L. ssp. serratifolia (Jacq.) Arc.
Vicia pannonica Crantz ssp.pannonica
Vicia pisiformis L.
144
PLAN DE MANAGEMENT
Vicia sativa L.
Vicia sepium L.
Vicia tetrasperma (L.) Schreber
Vicia villosa Roth
Vicia villosa Roth ssp. varia (Host) Corb.
Trifolium alpestre L.
Lathyrus nissolia L.
Medicago sativa L. ssp. falcata (L.) Arcangeli
Dorycnium pentaphyllum Scop. ssp. herbaceum (Vill.) Rouy
Familia Lemnaceae
Lemna gibba L.
Lemna minor L.
Lemna trisulca L.
Spirodela polyrhiza (L.) Schleiden
Wolffia arrhiza (L.) Horkel ex Wimmer
Familia Lentibulariaceae
Utricularia vulgaris L.
Familia Liliaceae
Allium oleraceum L.
Allium scorodoprasum L.
Allium vineale L.
Asparagus officinalis L.
Colchicum autumnale L
Convallaria majalis L.
Fritillaria orientalis Adams (F. montana Hoppe)
Gagea arvensis (Pers.) Dumort.
Gagea lutea (L.) Ker-Gawler
Gagea pratensis (Pers.) Dumort.
Lilium martagon L.
Muscari neglectum Guss. ex Ten.
Muscari tenuiflorum Tausch
Ornithogalum boucheanum Ascherson
Ornithogalum orthophyllum Ten ssp.kochii (Parl.) Zahar.
Ornithogalum pyramidale L.
Ornithogalum umbellatum L.
Paris quadrifolia L.
Polygonatum latifolium (Jacq.) Desf.
Polygonatum multiflorum (L.) All.
Polygonatum odoratum (Miller) Druce (P. officinale All.)
Scilla autumnalis L.
Scilla bifolia L.
Muscari comosum (L.) Miller
145
PLAN DE MANAGEMENT
Familia Loranthaceae
Loranthus europaeus Jacq.
Viscum album L.
Familia Lythraceae
Lythrum hyssopifolia L.
Lythrum salicaria L.
Lythrum virgatum L.
Familia Malvaceae
Abutilon theophrasti Medicus
Alcea pallida Waldst.et Kit.
Althaea officinalis L.
Hibiscus trionum L.
Lavatera thuringiaca L.
Malva neglecta Wallr.
Malva pusilla Sm.
Malva sylvestris L.
Familia Marsilaceae
Marsilea quadrifolia L.
Familia Menyanthaceae
Nymphoides peltata (S.G.Gmelin) O. Kuntze
Familia Moraceae
Morus alba L.
Morus nigra L.
Familia Najadaceae
Najas minor All.
Familia Nymphaceae
Nuphar lutea (L.) Sibth. & Sm.
Nymphaea alba L.
Familia Oleaceae
Fraxinus angustifolia Vahl
Fraxinus excelsior L.
Ligustrum vulgare L.
Syringa vulgaris L.
Familia Onagraceae
Circaea lutetiana L.
Epilobium hirsutum L.
Epilobium montanum L.
Epilobium parviflorum Schreber
Epilobium tetragonum L. ssp. tetragonum
Oenothera biennis L.
Familia Ophioglossaceae
Ophioglossum vulgatum L.
146
PLAN DE MANAGEMENT
Familia Orchidaceae
Epipactis helleborine (L.) Crantz
Epipactis palustris (L.) Crantz
Listera ovata (L.) R. Br.
Neottia nidus-avis (L.) L.C.M.Richard
Orchis laxiflora Lam ssp. elegans (Heuffel) Soo
Platanthera bifolia (L.) L.C.M.Richard
Platanthera chlorantha (Custer) Reichenb.
Familia Oronbanchaceae
Orobanche caryophyllacea Sm. (O. vulgaris Poiret)
Orobanche ramosa L.
Familia Oxalidaceae
Oxalis acetosella L.
Oxalis stricta L. (O. fontana Bunge)
Familia Papaveraceae
Chelidonium majus L.
Corydalis bulbosa L. DC. ssp.
Corydalis solida (L.) Swartz
Fumaria officinalis L.
Fumaria rostellata Knaf
Fumaria vaillantii Loisel.
Glaucium corniculatum (L.) J.H.Rudolph
Glaucium corniculatum (L.) J.H.Rudolph var. phoeniceum (Cr.) DC.
Papaver dubium L.
Papaver rhoeas L.
Papaver rhoeas L. ssp. rhoeas var. dodonaei (Thimb.)Fedde
Papaver rhoeas L. ssp. rhoeas var. trifidum (O.Kuntze) Fedde
Papaver rhoeas L. ssp. rhoeas var.agrivagum (Jord.)Beck
Papaver rhoeas L. ssp. rhoeas var.lingulatum A.Nyar.
Papaver strigosum (Boenn.) Schur
Familia Pinaceae
Picea abies (L.) Karsten
Pinus sylvestris L.
Familia Plantaginaceae
Plantago lanceolata L.
Plantago major L. ssp. major
Plantago media L.
Familia Plumbaginaceae
Limonium gmelinii (Willd.) O.Kuntze
Familia Polygalaceae
Polygala vulgaris L.
Familia Polygonaceae
147
PLAN DE MANAGEMENT
Polygonum amphibium L.
Polygonum amphibium L. f. aquaticum (Leyss.)
Polygonum aviculare L.
Polygonum aviculare L. var. erectum (Roth) Hayne
Polygonum hydropiper L.
Polygonum lapathifolium L.
Polygonum lapathifolium L. f. lanceolatum (A.Br.) A. et G.
Polygonum brittingeri Opiz
Polygonum lapathifolium L. ssp. incanum (F.W. Schimitd) Schubler et Martens
Polygonum minus Hudson
Polygonum mite Schrank
Polygonum persicaria L.
Rumex acetosa L.
Rumex acetosella L.
Rumex aquaticus L.
Rumex conglomeratus Murray
Rumex crispus L.
Rumex hydrolapathum Hudson
Rumex kerneri Borbas
Rumex maritimus L.
Rumex obtusifolius L. ssp. obtusifolius
Rumex obtusifolius L. ssp. sylvestris (Wallr.) Rech.
Rumex palustris Sm.
Rumex patientia L.
Rumex pulcher L.
Rumex sanguineus L.
Rumex stenophyllus Ledeb.
Rumex x confusus Simk.
Rumex x heteranthos Borbas ((maritimus x conglomeratus) x stenophyllus))
Rumex x intercedens Rech. (crispus x stenophyllus) ssp. aradensis Prod.
Rumex x stenophylloides Simk. (maritimus x stenophyllus)
Bilderdykia convolvulus (L.) Dumort.
Bilderdykia dumetorum (L.)Dumort.
Portulacaceae
Portulaca oleracea L.
Potamogetonaceae
Potamogeton crispus f. rotundifolius (Fisch.)
Potamogeton crispus L.
Potamogeton gramineus L.
Potamogeton gramineus L. ssp. heterophyllum (Schreber) Schinz et Keller
Potamogeton gramineus L. var.amphibius Fr.
Potamogeton gramineus L. var.lacustris Fr.
148
PLAN DE MANAGEMENT
Potamogeton gramineus L. var.riparius Fr.

Potamogeton gramineus L. var.terrestris Fr.
Potamogeton lucens L.
Potamogeton natans L.
Potamogeton nodosus Poiret
Potamogeton pectinatus L.
Potamogeton pusillus L.
Potamogeton pusillus L. var. tenuissimus Mert.et Koch
Familia Primulaceae
Anagallis arvensis L.
Anagallis foemina Miller
Androsace elongata L.
Lysimachia nummularia L.
Lysimachia punctata L.
Lysimachia vulgaris L.
Primula veris L. (P. officinalis Hill)
Primula vulgaris Hudson L. ssp. vulgaris
Familia Pyrolaceae
Monotropa hypopitys L.
Familia Ranunculaceae
Adonis aestivalis L.
Adonis vernalis L.
Anemone nemorosa L.
Anemone ranunculoides L.
Caltha laeta Schott, Nyman et Kotschy
Clematis integrifolia L.
Clematis recta L.
Clematis vitalba L.
Consolida orientalis (Gay) Schrodinger f. rhodochroa (Soo) A.Nyar.
Consolida orientalis (Gay) Schrodinger
Consolida regalis S.F.Gray
Isopyrum thalictroides L.
Myosurus minimus L.
Nigella arvensis L.
Ranunculus acris L.
Ranunculus aquatilis L.
Ranunculus arvensis L. var.tuberculatus (DC.) Mert.et Koch
Ranunculus auricomus L.
Ranunculus bulbosus L.
Ranunculus cassubicus L.
Ranunculus ficaria L.
Ranunculus pedatus Waldst.et Kit.
149
PLAN DE MANAGEMENT
Ranunculus polyanthemos L.
Ranunculus repens L.
Ranunculus rionii Lagger
Ranunculus sardous Crantz
Ranunculus sceleratus L.
Ranunculus trichophyllus Chaix (Batrachium trichophyllus (Chaix))
Ranunculus fallax (Wimm.et Grab.) var. incisifolius (Rchb.)
Thalictrum flavum L.
Thalictrum lucidum L.
Thalictrum lucidum L. var. angustifolium (Jacq.) Nyar. f. peucedanifolium
(Gris.et Schrenk)
Thalictrum lucidum L. var. stenophyllum (Wimm.et Grab.) Hay. f. subglabrum
(Simk.)Nyar.
Thalictrum minus L.
Familia Resedaceae
Reseda lutea L.
Familia Rhamnaceae
Frangula alnus Miller
Rhamnus catharticus L.
Familia Rosaceae
Agrimonia eupatoria L.
Crataegus laevigata (Poiret) DC (C. oxyacantha auct. Non L.)
Crataegus laevigata (Poret) DC var.obtusata Ser.
Crataegus monogyna Jacq.
Crataegus x kyrtostyla Fingerh.
Crataegus x media Bechst.
Crataegus x media Bechst. var. intermixta (Wenzig) Beck
Filipendula ulmaria (L.) Maxim.
Filipendula vulgaris Moench
Fragaria vesca L.
Geum urbanum L.
Malus sylvestris Miller
Potentilla anserina L.
Potentilla argentea L. ssp. argentea
Potentilla chrysantha Trev.
Potentilla cinerea Chaix ex Vill. ssp. arenaria
Potentilla patula Wadst. et Kit.
Potentilla reptans L.
Potentilla supina L.
Prunus avium L.
Prunus cerasifera Ehrh.
Prunus serotina Eheh.
Prunus spinosa L.
150
PLAN DE MANAGEMENT
Pyrus pyraster (L.) Burgsd.

Rosa canina L.
Rosa corymbifera Borkh.
Rosa corymbifera Borkh. var.subglabra Borb. f. uncinella (Bess.) Borb.
Rosa gallica L.
Rosa pimpinellifolia L. (R. spinosissima L.)
Rosa pimpinellifolia L. var. subdiminuta H.Br.
Rosa squarrosa (Rau) Boreau
Rosa squarrosa (Rau) Boreau var. villosiuscula (Rip.) H.Br. f. villosiuscula
(Rip.) Nyar.
Rubus caesius L.
Sanguisorba minor L. ssp.minor
Sanguisorba minor L. ssp.muricata Briq.
Sanguisorba officinalis L.
Waldsteinia geoides Willd.
Fragaria viridis Duchesne
Familia Rubiaceae
Asperula cynanchica L.
Cruciata glabra (L.) Ehrend.
Cruciata laevipes Opiz (Galium cruciata (L.) Scop.)
Galium album L.
Galium aparine L.
Galium mollugo L.
Galium palustre L.
Galium rubioides L.
Galium schultesii Vest
Galium tricornutum Dandy
Galium verum L.
Sherardia arvensis L.
Galium glaucum L.
Cruciata pedemontana (Bellardi) Ehrend.
Familia Rutaceae
Phellodendron amurense Rupr.
Phellodendron sachalinense L.
Familia Salicaceae
Populus alba L.
Populus alba var. nivea (Willd.) Dippel
Populus nigra L.
Populus x. canadensis Moench
Salix alba L. ssp. alba
Salix caprea L.
Salix cinerea L.
151
PLAN DE MANAGEMENT
Salix fragilis L.
Salix purpurea L.
Salix triandra L. ssp. trindra
Salix viminalis L.
Salix x rubens Schrank var. excelsior (Host) A.et G.
Salix x rubens Schrank var. palustris (Host) A.et G.
Salix x undulata Ehrh. (alba x trindra)
Familia Salviniaceae
Salvinia natans (L.) All.
Familia Santalaceae
Thesium arvense Horvatovszky (T. ramosum Hayne)
Thesium dollineri Murb.
Familia Saxifragaceae
Chrysosplenium alternifolium L.
Familia Scrophulariaceae
Gratiola officinalis L.
Kickxia elatine (L.) Dumort.
Kickxia spuria (L.) Dumort
Kickxia elatine (L.) Dumort f. banatica (Heuff.) Jav.
Lathraea squamaria L.
Limosella aquatica L.
Linaria angustissima (Loisel.) Borbas
Linaria genistifolia (L.)Miller ssp.genistifolia
Linaria genistifolia (L.)Miller ssp.genistifolia var.procera Sims.
Linaria vulgaris Miller
Linaria vulgaris Miller var. glabra Peterm.
Linaria x kocianovicii Ascherson (genistifolia x vulgaris)
Lindernia procumbens (Krocker) Philcox
Melampyrum barbatum Waldst. et Kit. ex Willd. ssp. filarszkyanum (Soo) Soo
Melampyrum barbatum Waldst.et Kit. ex Willd.
Melampyrum cristatum L.
Melampyrum cristatum L. var. majus Baumg.
Melampyrum cristatum L. var. ronnigeri (Poev.) Beauv.
Odontites verna (Ballardi) Dumort. ssp. serotina (Dumort.) Corb.
Rhinanthus angustifolius C.C.Gmelin
Rhinanthus rumelicus Velen. ssp. rumelicus
Rhinanthus rumelicus Velen. ssp. simonkaianus Soo
Scrophularia nodosa L.
Scrophularia scopolii Hoppe
Verbascum blattaria L.
Verbascum chaixii Vill. ssp. austriacum (Schott ex Roemer & Schultes) Hayek
Verbascum densiflorum Bertol.
152
PLAN DE MANAGEMENT
Verbascum lychnitis L.
Verbascum nigrum L.
Verbascum phlomoides L.
Verbascum phlomoides L. var.australe (Schrad.)
Verbascum phoeniceum L.
Veronica acinifolia L.
Veronica anagallis-aquatica L.
Veronica anagallis-aquatica L. f. limosa Krosche
Veronica anagallis-aquatica L. f. tenerrima (Schm.)Vahl.
Veronica anagalloides Guss.
Veronica anagalloides Guss. var.pubescens (Beguin) J.Kell.
Veronica arvensis L.
Veronica beccabunga L.
Veronica beccabunga L. var. limosa (Lej.)Math.
Veronica chamaedrys L.
Veronica chamaedrys L. var. spathulata Beck
Veronica hederifolia L. ssp.hederifolia
Veronica longifolia L.
Veronica longifolia L. f. salicifolia (Wallr.) Hay.
Veronica opaca Fries
Veronica paniculata L. (V. spuria auct. non L.)
Veronica persica Poiret
Veronica polita Fries
Veronica praecox All.
Veronica prostrata L.
Veronica serpyllifolia L.
Veronica spicata L. ssp. orchidea (Crantz) Hayek
Veronica spicata L. var. lancifolia Koch
Veronica triphyllos L.
Familia Simaroubaceae
Ailanthus altissima (Miller) Swingle
Familia Solanaceae
Datura stramonium L.
Hyoscyamus albus L.
Hyoscyamus niger L.
Physalis alkekengi L.
Solanum dulcamara L.
Solanum luteum Miller ssp. alatum (Moench) Dostal
Solanum nigrum L.
Familia Sparganiaceae
Sparganium minimum Wallr.
Sparganium erectum L. ssp.erectum (S. ramosum Hudson)
153
PLAN DE MANAGEMENT
Familia Staphylaceae
Staphylea pinnata L.
Familia Taxodiaceae
Taxodium distichum (L.) L.C.M. Rich.
Familia Thymelaeaceae
Thymelaea passerina (L.) Cosson et Germ.
Familia Tiliaceae
Tilia cordata Miller
Tilia platyphyllos Scop.
Familia Trapaceae
Trapa natans L.
Familia Typhaceae
Typha angustifolia L.
Typha latifolia L.
Typha laxmannii Lepechin
Familia Ulmaceae
Ulmus laevis Pallas
Ulmus minor Miller
Ulmus procera Salisb.
Familia Umbelliferae
Aegopodium podagraria L.
Aegopodium podagraria L. f. pubescens (Wimm. et Grab.) Thell.
Aethusa cynapium L. ssp.agrestis (Wallr.) Dostal
Aethusa cynapium L. ssp.cynapium
Angelica sylvestris L.
Anthriscus caucalis Bieb.
Anthriscus cerefolium (L.) Hoffm. ssp. trichosperma Nyman
Anthriscus sylvestris (L.) Hoffm.
Berula erecta (Hudson) Coville (Sium erectum Hudson)
Bupleurum affine Sadler
Bupleurum tenuissimum L.
Carum carvi L.
Caucalis platycarpos L. ssp. platycarpos (C. lappula (Web) Grande)
Caucalis platycarpos L. ssp. muricata (Celak) Holub
Chaerophyllum bulbosum L. ssp. bulbosum
Chaerophyllum temulentum L.
Cicuta virosa L.
Conium maculatum L.
Daucus carota L. ssp.carota
Eryngium campestre L.
Eryngium planum L.
Falcaria vulgaris Bernh.
154
PLAN DE MANAGEMENT
Oenanthe aquatica (L.) Poiret

Oenanthe banatica Heuffel
Oenanthe silaifolia Bieb.
Peucedanum alsaticum L.
Peucedanum alsaticum L. f. angustifolium Erdn.
Peucedanum officinale L.
Pimpinella saxifraga L.
Pimpinella saxifraga L. var. ovata Spreng. f. pubescens (Mert.et Koch) Nyar.
Sium latifolium L.
Sium sisarum L.
Sium sisarum L. var lancifolium (Bieb.) Thell. (Sium sisaroideum DC.)
Tordylium maximum L.
Torilis arvensis (Hudson) Link
Torilis arvensis (Hudson) Link var. aglochis (Simk.) Jav.
Torilis japonica (Houtt.) DC.
Trinia ramosissima (Fischer ex Trev.) Koch
Turgenia latifolia (L.) Hoffm.
Seseli pallasi Besser
Familia Urticaceae
Urtica dioica L.
Urtica urens L.
Familia Valerianaceae
Valeriana officinalis L. ssp.officinalis
Valeriana officinalis L. ssp.officinalis var.latifolia Vahl. f.altissima (Hornem.)
Koch
Valerianella carinata Loisel.
Valerianella dentata Pollich
Valerianella locusta (L.) Latterade
Valerianella rimosa Bastard
Familia Verbenaceae
Verbena officinalis L.
Familia Violaceae
Viola arvensis Murray
Viola elatior Fries
Viola hirta L.
Viola odorata L.
Viola persicifolia Schreber
Viola pumila Chaix
Viola reichenbachiana Jordan ex Boreau
Viola tricolor L. ssp. tricolor
Familia Vitaceae
Parthenocissus inserta (A. Kerner) Fritsch
155
PLAN DE MANAGEMENT
Parthenocissus quinquefolia (L.) Planchon

Vitis vinifera ssp.sylvestris (C.C.Gmelin) Hegi
Familia Zygophyllceae
Tribulus terrestris L. var.orientalis (Kern.) Beck
156
PLAN DE MANAGEMENT
ANEXA NR. 7 LISTA HABITATELOR DIN PARCUL NATURAL LUNCA

MUREŞULUI
R1514
Comunităţi vest-pontice cu Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon si Ranunculus
sardous
R1515
Comunităţi vest-pontice cu Heleochloa schoenoides
R1528
Pajisti pontice de Hordeum marinum
R1529
Pajisti ponto-panonice de Hordeum hystricis
R1532
Comunităţi dacice slab halofile cu Aster sedifolius si Peucedanum officinale
R2210
Comunităţi danubiene cu Bolboschoenus maritimus si Schoenoplectus tabernaemontani
R3712
Comunităţi dacice cu Deschampsia caespitosa si Agrostis stolonifera
R3713
Pajisti antropice de Juncus tenuis si Trifolium repens
R3715
Pajisti danubian-panonice de Agrostis stolonifera
R4403
Paduri danubian-panonice de anin negru (Alnus glutinosa) cu Iris pseudacorus
R4423
Tufarisuri de salcam pitic (Amorpha fruticosa)
R5302
Comunităţi danubiene mezo-higrofile cu Eleocharis palustris
R5306
Comunităţi danubiene cu Typha laxmannii si Epilobium hirsutum
R5307
Comunităţi daco-danubiene cu Glyceria maxima si Schoenoplectus palustris
R5309
Comunităţi danubiene cu Phragmites australis si Schoenoplectus palustris
R8703
Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua si Ballota
nigra
157
PLAN DE MANAGEMENT
R8704
Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura si
Plantago major
R2213
Comunităţi danubiene cu Eleocharis acicularis si Littorella uniflora
R2202
Comunităţi danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza si Wolffia
arrhiza
R2207
Comunităţi danubiene cu Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar luteum si Potamogetum
natans
3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention

R3122
Tufărişuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa)si paducel (Crataegus
monogyna)
R3714
Comunităţi daco-getice cu Filipendula ulmaria, Geranium palustre si Chaerophyllum
hirsutum
R3716
Pajişti danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis si Alopecurus pratensis
R3804
Pajişti daco-getice de Agrostis capillaris si Anthoxanthum odoratum
R4402
Păduri daco-getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria
nemorum
R4404
Păduri danubian-panonice mixte cu stejar pedunculat (Ouercus robur), frasini (Fraxinus
sp.) si ulmi (Ulmus sp.) cu Festuca gigantea
R4408
Paduri danubiene de salcie alba (Salix alba) cu Lycopus exaltatus
R8701
Comunităţi antropice din lungul căilor de comunicaţie cu Cephalaria transsilvanica,
Leonurus marrubiastrum, Nepeta cataria si Marrubium vulgare
158
PLAN DE MANAGEMENT
ANEXA NR. 8 LISTA SPECIILOR DE NEVERTEBRATE DIN PARCUL

NATURAL LUNCA MUREŞULUI
Nevertebrate
Familia Daphniidae
Daphnia pulex
Familia Astacidae
Astacus leptodactylus
Familia Bithyniidae
Bithynia tentacula Linee 1758
Familia Bradybaenidae
Fruticola fruticum O.F. Muller, 1774
Familia Carychiidae
Carychium minimum O.F. Muller 1774
Carychium tridentatum Risso, 1826
Familia Clausiliidae
Alinda (Balea) biplicata Montagu
Clausilia pumila pumila C. Pfeiffer, 1828
Cochlodina laminata Montagu, 1803
Graciliaria inserta A. & G. B. Villa
Laciniaria plicata Draparnaud
Familia Cochlicopidae
Cochlicopa lubricella Rossmassler, 1834
Familia Enidae
Chondrula tridens O.F. Muller
Familia Gastrodontidae
Zanitoides nitidus O.F. Muller, 1774
Familia Helicidae
Cepaea hortensis
Cepaea vindobonensis Ferussac, 1828
Chilostoma banaticum
Dobracia banatica Rossmassler, 1838
Faustina faustina Rossmussler
Helix lutescens Roosmassler, 1842
Helix pomatia Linnaeus, 1758
Familia Hygromiidae
Euomphalia strigella Draparnaud, 1801
Helicopsis striata striata O.F. Muller, 1774
Monacha cartusiana O.F. Muller, 1774
Monachoides incarnatus O.F. Muller, 1774
Monachoides vicina Rossmussler, 1842
Pseudotrichia rubiginosa A. Schmidt
Familia Limacidae
159
PLAN DE MANAGEMENT
Limax sp.
Familia Lymnaeidae
Lymnaea stagnalis Linne, 1758
Stagnicola (Lymnaea) palustris O.F. Muller, 1774
Familia Neritidae
Theodoxus transversalis
Familia Oxychilidae
Aegopinella minor Stabile
Familia Physidae
Physella acuta Draparnaud, 1805
Familia Planorbidae
Anisus septemgyratus Rossmassler, 1835
Anisus vorticulus Troschel, 1834
Planorbis planorbis Linne, 1758
Planorbis corneus Linne, 1759
Oxyloma elegans Risso
Familia Pristilomatidae
Vitrea (Higromia) transsylvanica
Vitrea contracta Westerlund
Vitrea crystallina O.F. Muller, 1774
Vitrea subrimata Renhardt
Familia Punctidae
Punctum pygmaeum Draparnaud, 1801
Familia Valloniidae
Achantinula aculeata O.F. Maller
Familia Succineidae
Succinea oblonga Draparnaud
Familia Valloniidae
Vallonia pulchella O.F. Muller, 1774
Familia Viviparidae
Viviparus acerosus Bourguignat, 1862
Familia Unionidae
Anodonta cygnea Linne 1758
Sinanodonta woodiana Lea, 1834
Unio crassus Retzius, 1788
Unio pictorum Linne, 1758
Familia Sphaeriidae
Musculium lacustre O.F. Muller, 1774
Familia Araneidae
Araneus diadematus
Familia Lycosidae
Lycosa singoriensis
160
PLAN DE MANAGEMENT
Familia Zygaenidae
Zygaena sp.
Familia Cybaeidae
Argyroneta aquatica
Familia Ixodidae
Ixodes ricinus
Familia Phalangiidae
Phalangium opilio
Familia Porcellionidae
Porcellio scaber
Familia Triopsidae
Triops cancriformis
Familia Forficulidae
Forficula auricularia
Familia Panorpidae
Panorpa communis
Familia Ephemeridae
Ephemera vulgata
Familia Palingeniidae
Palingenia longicauda
Familia Gerridae
Gerris lacustris
Familia Nepidae
Nepa cinerea
Ranatra linearis
Familia Notonectidae
Notonecta glauka
Familia Pentatomidae
Dolycoris baccarum
Graphosoma lineatum [italicum]
Familia Pyrrhocoridae
Pyrrhocoris apterus
Familia Scutelleridae
Eurygaster maura
Familia Tettigoniidae
Conocephalus fuscus
Decticus verrucivorus
Tettigonia viridissima
Familia Gryllotalpidae
Gryllotalpa gryllotalpa
Familia Gryllidae
Gryllus campestris
161
PLAN DE MANAGEMENT
Oecanthus pellucens
Familia Acrididae
Euchorthippus declivus
Familia Calliphoridae
Lucilia caesar
Familia Phryganeidae
Phryganea grandis
Familia Carabidae
Calosoma inquisitor
Carabus coriaceus
Carabus ulrichii
Cicindela hybrida
Familia Cantharidae
Cantharis fusca
Familia Cerambycidae
Aromia moschata
Cerambix cerdo
Dorcadion pedestre
Morimus funereus
Oberea euphorbiae
Familia Cetoniidae
Cetonia aurata
Epicometis hirta
Trichius fasciatus
Familia Chrysomelidae
Melasoma populi
Familia Coccinellidae
Adalia bipunctata
Coccinella spetem punctata
Thea 22 - punctata
Familia Curculionidae
Ips typographus
Familia Dytiscidae
Dytiscus marginalis
Familia Dynastidae
Oryctes nasicornis
Familyia Elateridae
Elater sanguineus
Familia Geotrupidae
Geotrupes sp.
Familia Lampyridae
Lampyris noctiluca
162
PLAN DE MANAGEMENT
Familia Lucanidae
Lucanus cervus
Familia Meloidae
Lytta vesicatoria
Meloe proscarabeus
Familia Scarabaeidae
Copris lunaris
Onthophagus verticicornis
Ontophagus vacca
Rhizotrogus solstitialis
Famila Silphidae
Necrophorus vespillo (Linne)
Silpha obscura
Thanatophilus sinuatus
Familia Staphylinidae
Staphylinus sp.
Familia Gyrinidae
Gyrinus subtsriatus
Familia Arctiidae
Arctia caja
Hyphantria cunea
Familia Geometridae
Abraxas grossulariata
Familia Hydrophilidae
Hydrous piceus
Familia Sphingidae
Acherontia atropos
Celerio euphorbiae
Familia Lycaenidae
Plebeius argus
Familia Lymantriidae
Euproctis crysorrhoea
Lymantria dispar
Familia Papilionidae
Iphiclides podalirius
Papilio machaon
Familia Pieridae
Aporia crataegi
Colias hyale
Gonepteryx rhamni
Pieris brassicae
Pieris napi
163
PLAN DE MANAGEMENT
Familia Pyralidae
Ostrinia palustralis
Familia Saturniidae
Saturnia pyri
Familia Nymphalidae
Apatura ilia
Aglais urticae
Argynnis paphia
Coenonympha pamphilus
Euphydryas maturna
Inachis io
Issoria lathonia
Nymphalis antiopa
Pararge aegeria tircis
Vanessa atalanta
Vanessa cardui
Familia Noctuidae
Catocala electra
Dioszeghyana schmidtii
Familia Lasiocampidae
Eriogaster catax
Malacosoma neustria
Familia Chrysopidae
Chrysopa sp.
Familia Aegeriidae, Sesiidae
Aegeria (Sesis) apiformis
Chamaesphecia palustris
Familia Gomphidae
Stylurus (Gomphus) flavipes
Ophiogomphus cecilia
Familia Aeshnidae
Aeshna affinis
Aeshna grandis
Aeshna mixta
Anax imperator
Anax parthenope
Familia Calopterygidae
Calopteryx virgo
Calopteryx splendens
Familia Coenagrionidae
Coenagrion ornatum
Familia Lestidae
164
PLAN DE MANAGEMENT
Lestes viridis
Familia Libellulidae
Libellula depressa
Sympetrum depressiusculum
Sympetrum pedemontanum
Sympetrum sanguineum
Familia Tipulidae
Tipula oleracea
Familia Syrphidae
Eristalis nemorum
Syrpus sp.
Familia Tabanidae
Tabanus bovinus
Familia Stratiomyidae
Stratiomys furcata
Familia Culicidae
Culex sp.
Familia Chironomidae
Chironomus sp.
Familia Myrmeleonidae
Euroleon sp.
Familia Formicidae
Formica rufa
Familia Apidae
Andrena flavipes
Antophora parietina
Antophora acervorum
Apis mellifica
Bombus hortorum
Bombus humilis
Bombus muscorum
Bombus pomorum
Bombus terrestris
Ceratina cucurbitina
Prosopis annulata
Xylocopa violacea
Familia Colletidae
Prosopis annulata
Familia Cynipidae
Andricus
Cynips sp.
Diplolepis rosae
165
PLAN DE MANAGEMENT
Familia Mantidae
Mantis religiosa
Familia Vespidae
Paravespula germanica
Paravespula vulgaris
Polistes gallicus
Vespa crabro
Familia Eriophyoidae
Aceria macrochelus
Aceria aceriscampestris
Aceria tetanothrix
Familia Cecidomyiidae
Craneiobia corni
Dasineura fraxini
Rabdophaga strobilina
Familia Aphididae
Pemphigus spyrothecae
Pemphigus populinigrae
Pemphigus populi
Tetraneura ulmi
Schizoneura lanuginosa
Eriosoma ulmi
Familia Cynipidae
Diplolepis rosae
Andricus aestivalis
Andricus fecundator
Andricus gallaetinctoriae
Andricus hungaricus
Andricus kollari
Andricus quercuscalicis
Andricus testaceipes
Biorrhiza pallida
Cynips longiventris
Cynips quercusfolii
Neuroterus anthracinus
Neuroterus quercusbaccarum
Familia Tenthredinidae
Pontania proxima
Familia Phylloxeridae
Viteus vitifolii
166
PLAN DE MANAGEMENT
ANEXA NR. 9 LISTA SPECIILOR DE PĂSĂRI DIN PARCUL NATURAL LUNCA

MUREŞULUI
Familia Phasianidae
Phasianus colchicus
Coturnix coturnix
Familia Phalacrocoracidae
Phalacrocorax carbo
Phalacrocorax pygmaeus
Familia Podicipedidae
Podiceps cristatus
Podiceps grisegena
Podiceps nigricollis
Tachybaptus ruficollis
Familia Anatidae
Anas acuta
Anas clypeata
Anas crecca
Anas penelope
Anas platyrhynchos
Anas querquedula
Anser albifrons
Anser anser
Anser fabalis
Aythya ferina
Aythya nyroca
Bucephala clangula
Cygnus olor
Mergus albellus
Familia Accipitridae
Accipiter gentilis
Accipiter nisus
Aquila chrysaetos
Aquila heliaca
Aquila pomarina
Buteo buteo
Buteo lagopus
Buteo rufinus
Circus aeruginosus
Circus cyaneus
Circus pygargus
Haliaeetus albicilla
167
PLAN DE MANAGEMENT
Hieraaetus pennatus
Milvus migrans
Milvus milvus
Pernis apivorus
Familia Falconidae
Falco columbarius
Falco cherrung
Falco peregrinus
Falco subbuteo
Falco tinnunculus
Falco vespertinus
Familia Pandionidae
Pandion haliaetus
Familia Ardeidae
Ardea cinerea
Ardea purpurea
Ardeola ralloides
Botaurus stellaris
Egretta alba
Egretta garzetta
Ixobrychus minutus
Nycticorax nycticorax
Familia Ciconiidae
Ciconia ciconia
Ciconia nigra
Familia Threskiornithidae
Platalea leucorodia
Plegadis falcinellus
Familia Gruidae
Grus grus
Familia Alcedinidae
Alcedo atthis
Familia Meropidae
Merops apiaster
Familia Charadridae
Charadrius dubius
Pluvialis squatarola
Vanellus vanellus
Familia Scolopacidae
Actitis hypoleucos
Calidris alpina
Calidris minuta
168
PLAN DE MANAGEMENT
Calidris temminckii
Gallinago gallinago
Gallinago media
Limosa limosa
Lymnocryptes minimus
Numenius arquata
Philomachus pugnax
Scolopax rusticola
Tringa erythropus
Tringa glareola
Tringa nebularia
Tringa ochropus
Tringa totanus
Famili Coraciidae
Coracias garrulus
Familia Rallidae
Crex crex
Fulica atra
Gallinula chloropus
Rallus aquaticus
Familia Gaviidae
Gavia arctica
Gavia stellata
Familia Haematopodidae
Haematopus ostralegus
Familia Recurvirostridae
Himantopus himantopus
Recurvirostra avosetta
Familia Laridae
Larus argentatus
Larus ridibundus
Chlidonias leucopterus
Chlidonias niger
Sterna hirundo
Familia Columbidae
Columba oenas
Columba palumbus
Streptopelia decaocto
Streptopelia turtur
Familia Cuculidae
Cuculus canorus
Familia Picidae
169
PLAN DE MANAGEMENT
Dendrocopos major
Dendrocopos medius
Dendrocopos minor
Dendrocopos syriacus
Dryocopus martius
Jynx torquilla
Picus canus
Picus viridis
Familia Apodidae
Apus apus
Familia Hirundinidae
Delichon urbica
Hirundo rustica
Riparia riparia
Familia Corvidae
Corvus corax
Corvus corone cornix
Corvus frugilegus
Corvus monedula
Garrulus glandarius
Pica pica
Familia Caprimulgidae
Caprimulgus europaeus
Familia Aegithalidae
Aegithalos caudatus
Familia Alaudidae
Alauda arvensis
Eremophila alpestris
Galerida cristata
Lullula arborea
Familia Bombycillidae
Bombycilla garrulus
Familia Certhiidae
Certhia brachydactyla
Familia Motacillidae
Anthus campestris
Anthus pratensis
Anthus spinoletta
Anthus trivialis
Motacilla alba
Motacilla cinerea
Motacilla flava feldegg
170
PLAN DE MANAGEMENT
Familia Fringillidae
Acanthis (Carduelis) flammea
Carduelis cannabina
Carduelis carduelis
Carduelis chloris
Carduelis spinus
Coccothraustes coccothraustes
Fringilla coelebs
Fringilla montifringilla
Pyrrhula pyrrhula
Serinus serinus
Familia Emberizidae
Emberiza citrinella
Emberiza hortulana
Emberiza schoeniclus
Miliaria (Emberiza) calandra
Familia Turdidae
Erithacus rubecula
Luscinia megarhyncos
Luscinia luscinia
Oenanthe oenanthe
Phoenicurus ochruros
Phoenicurus phoenicurus
Saxicola rubetra
Saxicola torquata
Turdus iliacus
Turdus merula
Turdus philomelos
Turdus pilaris
Turdus torquatus
Turdus viscivorus
Familia Sylviidae
Acrocephalus arundinaceus
Acrocephalus palustris
Acrocephalus schoenobeanus
Acrocephalus scirpaceus
Hippolais icterina
Hippolais pallida
Locustella fluviatilis
Locustella luscinioides
Phylloscopus collybita
Phylloscopus sibilatrix
171
PLAN DE MANAGEMENT
Phylloscopus trochilus
Regulus ignicapillus
Regulus regulus
Sylvia atricapilla
Sylvia borin
Sylvia communis
Sylvia curruca
Sylvia nisoria
Familia Laniidae
Lanius collurio
Lanius excubitor
Lanius minor
Familia Muscicapidae
Ficedula albicolis
Ficedula hypoleuca
Muscicapa striata
Familia Oriolidae
Oriolus oriolus
Familia Paridae
Parus ater
Parus caeruleus
Parus major
Parus palustris
Familia Passeridae
Passer domesticus
Passer montanus
Familia Prunellidae
Prunella modularis
Familia Remizidae
Remiz pendulinus
Familia Sittidae
Sitta europaea
Familia Sturnidae
Sturnus vulgaris
Familia Troglodytidae
Troglodytes troglodytes
Familia Timaliidae
Panurus biarmicus
Familia Strigidae
Asio flammeus
Asio otus
Athene noctua
172
PLAN DE MANAGEMENT
Strix aluco
Familia Tytonidae
Tyto alba
Familia Upupidae
Upupa epops
173
PLAN DE MANAGEMENT
ANEXA NR. 10 LISTA SPECIILOR DE VERTEBRATE DIN PARCUL NATURAL

LUNCA MUREŞULUI
Amfibieni
Familia Discoglossidae
Bombina bombina -Laurenti, 1768
Bombina variegata
Familia Bufonidae
Bufo bufo -Linnaeus, 1758
Bufo viridis -Laurenti, 1768
Familia Hylidae
Hyla arborea -Linnaeus, 1758
Familia Pelobatidae
Pelobates fuscus -Laurenti, 1768
Familia Ranidae
Rana dalmatina -Fitzinger in Bonaparte, 1838
Rana esculenta -Linnaeus, 1758
Rana ridibunda -Pallas, 1771
Familia Salamandridae
Triturus cristatus -Laurenti, 1768
Triturus vulgaris
Triturus dobrogicus
Reptile
Familia Emydidae
Emys orbicularis -Linnaeus, 1758
Familia Lacertidae
Lacerta agilis -Linnaeus, 1758
Lacerta viridis -Laurenti, 1768
Familia Anguidae
Anguis fragilis -Linnaeus, 1758
Familia Colubridae
Coronella austriaca -Laurenti, 1768
Natrix natrix -Linnaeus, 1758
Natrix tesselata -Laurenti, 1768
Peşti
Familia Acipenseridae
Acipenser ruthenus (Linnaeus, 1758)
Familia Anguillidae
Anguilla anguilla -Linnaeus, 1758
Familia Esocidae
Esox lucius -Linnaeus, 1758
Familia Cobitidae
Cobitis –taenia- elongatoides -Băcescu & Maier, 1969
174
PLAN DE MANAGEMENT
Cobitis -sabanejewia- aurata -Karaman, 1922

Misgurnus fossilis -Linnaeus, 1758
Familia Cyprinidae
Abramis ballerus -Linnaeus, 1758
Abramis brama -Linnaeus, 1758
Abramis sapa -Pallas, 1814
Blicca –Abramis bjoerkna -Linnaeus, 1758
Alburnoides bipunctatus -Bloch, 1782
Alburnus alburnus -Linnaeus, 1758
Aspius aspius -Linnaeus, 1758
Barbus barbus -Linnaeus, 1758
Barbus peloponnesius -Valenciennes, 1842
Carassius auratus gibelio -Bloch, 1782
Carassius carassius -Linnaeus, 1758
Chondrostoma nasus -Linnaeus, 1758
Ctenopharyngodon idella -Valenciennes, 1844
Cyprinus carpio -Linnaeus, 1758
Gabio albipinnatus -Lukasch, 1933
Gobio gobio -Linnaeus, 1758
Gobio kessleri -Dybowski, 1862
Hypophthalmicthys molitrix -Valenciennes, 1844
Hypophthalmicthys –Aristichthys- nobilis -Richardson, 1845
Leucaspius delineatus -Heckel, 1843
Leuciscus cephalus -Linnaeus, 1758
Leuciscus idus -Linnaeus, 1758
Pelecus cultratus -Linnaeus, 1758
Pseudorasbora parva -Temminck & Schlegel, 1846
Rhodeus sericeus amarus -Bloch, 1782
Rutilus rutilus -Linnaeus, 1758
Scardinius erythrophthalmus -Linnaeus, 1758
Tinca tinca -Linnaeus, 1758
Vimba vimba -Linnaeus, 1758
Familia Lotidae
Lota lota -Linnaeus, 1758
Familia Centrarchidae
Lepomis gibbosus -Linnaeus, 1758
Familia Gobiidae
Neogobius fluviatilis -Pallas, 1814
Proterorhinus marmoratus -Pallas, 1814
Familia Percidae
Gymnocephalus baloni -Holcik & Hensel, 1974
Gymnocephalus cernuus -Linnaeus, 1758
175
PLAN DE MANAGEMENT
Gymnocephalus schraetser -Linnaeus, 1758

Perca fluviatilis -Linnaeus, 1758
Stizostedion lucioperca -Gmelin, 1788
Stizostedion volgensis -Linnaeus, 1758
Zingel streber -Siebold, 1863
Zingel zingel -Linnaeus, 1766
Familia Ictaluridae
Ictalurus melas -Rafinesque, 1820
Ameiurus nebulosus -Lesueur, 1819
Familia Siluridae
Silurus glanis -Linnaeus, 1758
Mamifere
Familia Muridae
Apodemus agrarius
Apodemus flavicollis
Apodemus sylvaticus
Arvicola terrestris
Cricetus cricetus
Ondatra zibethica
Rattus norvegicus
Familia Myoxidae
Muscardinius avellanarius
Familia Soricidae
Neomys fodiens
Neomys anomalus
Sorex araneus
Familia Sciuridae
Spermophilus citellus
Familia Talpidae
Talpa europaea
Familia Castoridae
Castor fiber
Familia Vespertilionidae
Eptesicus serotinus
Myotis daubentoni
Nyctalus noctula
Pipistrellus nathusii
Pipistrellus pipistrellus
Plecotus auritus
Familia Erinaceidae
Erinaceus europaeus
Familia Leporidae
176
PLAN DE MANAGEMENT
Lepus europaeus
Familia Mustelidae
Lutra lutra
Martes foina
Martes martes
Meles meles
Micromys minutus
Microtus arvalis
Mustela erminea
Mustela nivalis
Mustela putorius
Familia Cervidae
Capreolus capreolus
Cervus elaphus
Dama dama
Familia Suidae
Sus scrofa
Familia Canidae
Vulpes vulpes
Familia Felidae
Felis silvestris
177
PLAN DE MANAGEMENT
178
PLAN DE MANAGEMENT
179
PLAN DE MANAGEMENT
180
PLAN DE MANAGEMENT
181
PLAN DE MANAGEMENT
182
PLAN DE MANAGEMENT
183
PLAN DE MANAGEMENT
184
PLAN DE MANAGEMENT
ANEXA 18 COORDONATELE SONDELOR DE ŢIŢEI DIN PARCUL NATURAL LUNCA MUREŞULUI
Nr. Crt. X Y
1 198826.090616 522887.251364
2 198600.892663 522945.380585
3 198818.865442 523092.341309
4 199252.384225 523105.617731
5 199635.153241 523156.543757
6 199422.250570 523342.738739
7 199267.693784 523525.998236
8 198678.287463 523204.705418
9 198291.660872 522960.944724
10 201687.960514 523731.734874
11 201463.939998 523813.202348
12 201110.091510 523871.959333
13 201300.064897 524043.724135
14 201124.854266 524397.651986
15 201385.683755 524466.411682
16 201888.879266 524353.342882
17 202053.086525 524245.639324
18 202174.945103 523993.835959
19 202381.539934 524147.215673
20 202567.283631 523886.348421
21 202525.425347 524332.998306
22 197859.670756 522280.764426
23 198523.790732 522691.889470
24 201133.213822 524098.917114
25 200606.209843 524552.443492
26 200649.322320 524363.095918
27 200827.548477 524301.480564
28 200437.556974 524455.646380
29 200479.946356 524716.731176
30 200698.466766 524758.373921
31 200481.787346 524985.705678
32 200831.310914 525073.398306
33 200349.689286 525150.287398
34 198494.974928 522003.117728
35 198241.816124 522203.037579
36 197150.244252 521602.195752
185
PLAN DE MANAGEMENT
BIBLIOGRAFIE
• Combroux, Isabelle, Schwoerer, C. – Evaluarea statutului de conservare al habitatelor şi

speciilor de interes comunitar din România, Editura Balcanic, Timişoara, 2007
• Combroux, Isabelle, Thiry, E., Toia, T. - Caiet de habitate şi specii (Fişe pilot), Editura
Balcanic, Timişoara, 2007
• Terraz, . et al. - Ghid metodologic pentru realizarea Planurilor de Management pentru
Siturile Natura 2000, 2007
• Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, Mihaela, Mihăilescu, Simona, Biriş, I. A. –
Habitatele din România, Editura tehnică şi silvică Bucureşti, 2005
• Pîrv, O. – Plan de management Natura 2000 (Defileul inferior al Mureşului şi Dealurile
Lipovei), Parcul Natural Lunca Mureşului, 2007
• Gafta, D., Mountford, O. – Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România,
Risoprint Cluj-Napoca, 2008
• Caughley, G., Gunn, Anne - Conservation biology in theory and practice, Blackwell
Science, 1996
• Babuţia, E. Păsările acvatice de interes vânătoresc din vestul ţării - I.C.S.P.S., 1971;
• Ciochia,C. - Păsările clocitoare din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1992;
• Moldovan, I. Libus, A. - Ecosistemul rezervaţiei Prundul Mare - Revista Ziridava, vol.
XVII,1988;
• Nadra, E., V. Babuţia, A. Libus - Catalogul sistematic al colecţiei ornitologice a Muzeului
Banatului Timişoara, 1977;
• Popa, I., Ursuleac, Fl. - Studii pedologice şi bonitatea terenurilor agricole, 1982;
• Sakany-Kiss, E. Hamar, J., Sârbu, I. – Starea ecologică a râului Mureş, Szolnok, Târgu-
Mureş, 1997;
• Danciu, M., Gurean, D., Indreica, A. – Plante vasculare periclitate, vulnerabile şi rare din
Pădurile României, Editura Silvică, Bucureşti, 2007
• Simonkai, L. - Monografia Judeţului Arad , 1983;
• Prodan, I. - Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în România, Ediţia a
doua, vol. II, Cluj, 1939
• Chinery, M. – Insects of Britain and Northern Europe, Collins, 1986
• Simionescu, A. – Dăunătorii pădurilor (Cunoaştere, prevenire, combatere), Editura Ceres,
1971
• Schober, W., Grimmemberger E. – The bats of Europe & North America, T,F.H.
publications, Inc., 1997
• Collins – Field guide–Butterflies (Britain and Europe),Harper Collins Publishers Ltd.,
London, 1997
• Stănescu, V., Şofletea, N., Popescu, Oana – Flora forestieră lemnoasă a României, Editura
Ceres, 1997
• Clark, S.W. – A field guide to the Raptors of Europe, The Middle East, and North Africa,
Oxford, Universitz Press, 1999
• Mikkola, H. – Owls of Europe, Heimo Mikkola and Ian Willis, 1983
• Eisenreich, W., Handel A., Zimmer U.E. – Der Tier–und Pflanzen-Fuhrer, BLV Buchverlag
Gmbh & cCo. KG, Munchen 2007
• Hume R. – Madarvilag Europaban, Dorling Kindersley, 2002
• Curtean-Bănăduc, Angela, Bănăduc D. & Sîrbu Ioan – Transylvanian review of
systematical and ecological research (vol. 2,3 şi 4), Editura Universităţii, Sibiu, 2005
• Elzinga C. L., Salzer D. W., Willoughby J. W., Gibbs J. P. – Monitoring plant and animal
populations, Blackwell Science Ltd., 2001
186
PLAN DE MANAGEMENT
• Gaston K. J., Spicer J. I. – Biodiversity (An Introduction), Blackwell Science Ltd., 2004
• Wilson D. E., Cole F. R., Nichols J. D., Rudran R., Foster M. – Measuring and Monitoring
Biological Diversity, Smithsonian Institution, 1996
• Oleg Polunin – Flowers of Europe (A Field Guide), Oxford University Press, 1969
• Cotta V., Bodea M. – Vânatul României (Tehnica ocrotirii şi recoltării vânatului), Editura
Agrosilvică, Bucureşti, 1969
• Peterken, G. F. – Natural Woodland (Ecology and conservation in northern temperate
regions), Cambridge University Press, 1996
• Simionescu, A., Mihalache, G. – Protecţia pădurilor, R.N.P., Grup Muşatinii, 2003
• Pentecost, A. – Analysing environmental data, Pearson Education Ltd., 1999
• Gilbert, R. O. – Statistical methods for environmental pollution monitoring, John Wiley &
sons, inc., 1987
• Toader, T., Dumitru, I. – Pădurile României * Parcuri Naţionale şi Parcuri Naturale, R.N.P.
Romsilva, Bucureşti, 2004
• Kimmins, J. P. – Forest Ecology (A Foundation for Sustainable Forest Management and
Environmental Ethics in Forestry), Pearson Education Ltd., 2004
• Orange, A. – Lichens on trees ( A Guide to Some of the Commonest Species), McLays,
Cardiff, 1994
• Fennel, D. A. – Ecotourism (An Introduction), Second edition, Routlege, 2003
• Hac, P. A.,– 2007 - Planul de management al sitului Natura 2000 Lunca Mureşului
Inferior
• Hac, P.A., 2009 – Aspecte privind prezenţa galelor pe plantele lemnoase în
Parcul Natural Lunca Mureşului, în Revista Pădurilor, Bucureşti, pp 33-39
*** Îndrumar pentru Categoriile de Administrarea Ariilor Protejate –UICN, Ediţia

corectată, 2000;
*** Amenajamentele silvice ale Ocoalelor Silvice Iuliu Moldovan şi Timişoara;
*** Flora RSR, vol. I-XIII;
*** Declaraţia de la Budapesta –referitoare la folosirea durabilă a resurselor biologice-
1996.
187

Plan de Management

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plan de Management

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLAN DE MANAGEMENT

ANEXA 3 HARTA DELIMITĂRII PE TERITORII

Capitolul 1. INTRODUCERE ŞI CONTEXT

Planul de management al Parcului Natural Lunca Mureşului constituie

Pentru elaborarea planului de management a fost necesară desfăşurarea unui

1.2 SCOPUL ŞI CATEGORIILE ARIEI PROTEJATE

1.2.1 Scopul şi încadrarea generală

Conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu

1.2.2 Categoriile ariei protejate

Managementul rezervaţiilor naturale se face diferenţiat, în funcţie de

1.3 BAZELE LEGALE

1.3.1 Baza legală a planului de management

1.3.2 Baza legală de înfiinţare şi funcţionare

Declararea Parcului Natural Lunca Mureşului, cu o suprafaţă de 17166 ha, s-a

1.3.2.2. Baza legală

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional –

1.3.2.3 Baza legală de funcţionare a structurilor de administrare ale Parcului

Aria protejată „Lunca Mureşului” este administrată de Regia Naţională a

Consiliul Ştiinţific al Parcului Natural Lunca Mureşului este înfiinţat în baza

1.4 PROCESUL DE ELABORARE A PLANULUI

1.4.1 Elaborarea planului de management

Planul de management al Parcului Natural Lunca Mureşului a fost realizat

1.4.2 Aprobare şi revizuire

Planul de management se aprobă prin Hotărâre de Guvern, la propunerea

Revizuirea Planului de Management se va face la 5 ani de la aprobarea lui.

1.5 PROCEDURI DE MODIFICARE A PLANULUI

Capitolul 2. DESCRIEREA ARIEI PROTEJATE

Parcul Natural Lunca Mureşului este situat în vestul României, cu suprafeţe în

Harta cu limite Parcului Natural Lunca Mureşului se prezintă în ANEXA 4.

Drumurile de acces în Parcul Natural Lunca Mureşului sunt prezentate în tabelul

2.1.2. Dreptul de proprietate /administrare şi de folosinţă a terenurilor

Fond forestier Administraţii publice locale 276,1 1.6

Persoane fizice 60,0 0.3

Total fond forestier 6466,6 37.1

Păşuni Administraţii publice locale 1911,0 10.9

Fâneţe 266,0 1.5

Persoane fizice, administraţii

Luciu apă Statul român 1366,0 7.8

TOTAL PARC 17455,2 100.0

Drept de administrare Supra % din

2.1.3. Resursele pentru management şi infrastructură

Parcul Natural Lunca Mureşului deţine, datorită proiectului "Protejarea şi

• relaţii cu comunităţile şi cu alţi factori interesaţi;

2.1.4 Acoperirea cu hărţi şi aerofotoplanuri

Tipul de hartă Scara Suprafaţa

Parcul Natural Lunca Mureşului utilizează tehnologia GIS pentru prelucrarea

2.1.5 Limite şi zonarea interioară a Parcului Natural Lunca Mureşului

Limitele Parcului Natural Lunca Mureşului au fost stabilite prin Hotărârea de

2.1.5.2 Zonarea internă

Suprafaţa ariei protejate se găseşte pe teritoriul a două judeţe Arad şi Timiş şi pe

Nr. Unitatea administrativă Suprafaţa (ha)

În momentul în declarării parcului, în această zonă existau patru rezervaţii

Nr. Denumirea zonei de protecţie Suprafaţa , ha

Zonarea internă a parcului şi repartiţia pe unităţi administrative

Suprafaţa Suprafaţa Total

În afară de zona de protecţie integrală Pădurea Cenad, toate celelalte zone de

Insula Mare Cenad

Insulele Igriş, cu limite vectorizate în Stereo 70 la scara 1:2000, au o suprafaţă de

Prin acest plan de management se propune mărirea suprafaţei zonei de protecţie

Zona de protecţie integrală Prundul Mare (roşu haşurat)

Trupurile Libus, Bezdin, Sârcu, Insula Sâmpetru German, Poiana Mare,

Trupurile Bodrog, Zădăreni, Ceala

Denumire zonă de Suprafaţă